Infracțiunile nu trebuie să aducă profit

Ce au în comun un teren de fotbal, o școală de echitație, o cameră de umidificare a aerului pentru conser­varea țigărilor de foi și câteva milioane cash? Sunt toate bunuri pe care poliția le-a confiscat de la infractori din în­treaga Europă în ultimii câțiva ani. Din ce în ce mai mulţi, banii obținuți în urma acțiunilor de crimă organizată la nivel transfrontalier se regăsesc în case, mașini sau obiecte de lux sau sunt ascunși în alte țări ale UE. În pre­zent, agențiile de aplicare a legii fac cu greu față acestei situații. Normele privind regimul bunurilor deținute de in­fractori diferă de la o țară la alta, ceea ce face ca procesul de confis­care să fie inutil de complicat și inefi­cace, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Astăzi, propun un set de legi la nivelul UE pentru a remedia această situație și pentru a permite poliției să combată grupările mafiote în modul cel mai eficace: confiscarea profitului.

În Europa, profiturile obținute din criminalitatea organizată se ridică la câteva miliarde în fiecare an. La nivel mondial, numai din comercializarea drogurilor se obțin venituri de aproape 240 de miliarde EUR anual – mai mult decât veniturile cumulate ale marilor întreprinderi multinaționale europene Nestlé, Statoil și Carrefour. Veniturile obținute din aceste activități – și din traficul de persoane, traficul de armament, fraude și alte infracțiuni – merg direct în buzunarele infractorilor sau sunt folosite pentru a achiziționa diverse bunuri materiale. Pe de altă parte, banii încasați sunt utilizați pen­tru a finanța alte activități infracționale, afectând astfel în mod repetat econo­mia legală a României și a Europei. Nu numai că cetățenii europeni nu beneficiază de contribuții fiscale care ar fi putut fi investite în servicii publice, cum ar fi sistemul sanitar sau sistemul de învățământ, dar este afectată și creșterea economică, întrucât piețele sunt denaturate, iar investițiile legale, blocate. Acum, când trebuie să repu­nem pe picioare economia Europei, afectată de criză, este foarte important să eliminăm vidurile legislative de care profită infractorii.

În calitate de comisar european, consider că acest efort se înscrie în preocuparea mai amplă de protejare a economiei noastre legale. Anul trecut am prezentat un pachet de măsuri pentru combaterea corupției, care, printre altele, va identifica atât tendin­țele nefavorabile și bunele practici exis­tente, cât și punctele slabe la ni­velul statelor membre și la nivelul UE. O mai bună cooperare transfrontalieră între autorități este crucială, cu atât mai mult cu cât anumite state membre au făcut progrese în ceea ce privește eforturile de combatere a criminalității organizate. În Regatul Unit, de exemplu, în cursul unui an, poliția a recuperat de la infractori bunuri în valoare de aproape 150 de milioane EUR, iar în Italia, în valoare de peste 800 de milioane EUR.

Chiar și în aceste condiții, câști­gurile reale din infracțiuni sunt esti­mate a fi de o sută de ori mai mari. Ceea ce se confiscă este doar o mică parte din profit. În cadrul UE, autorită­țile statelor membre continuă să func­ționeze în condiții foarte diferite în ceea ce privește, de exemplu, înghe­țarea activelor în instanță și corelarea activelor cu activități infracționale.

La nivelul întregului continent sunt necesare instrumente adecvate care să permită organelor de poliție și celor judiciare să soluționeze problema în mod eficace. Astăzi, Comisia Europea­nă prezintă o propunere legislativă care va permite autorităților să acțio­neze în aceleași condiții, indiferent dacă participă la combaterea crimi­nalității în România, Suedia, Bulgaria sau Spania.

Odată cu intrarea în vigoare a noilor reguli, activele provenite din săvârșirea de infracțiuni – și, nu în ultimul rând, banii – pot fi înghețate de către procurori atunci când există temeri că ar putea dispărea în străi­nătate. În același timp, va fi mai ușor să se confiște active care nu au o legă­tură directă cu o anumită infrac­țiu­ne, ci sunt mai degrabă legate de acti­vitatea infracțională a unei persoane. În plus, infractorii nu vor mai putea transfera active unui prieten sau unei rude fără ca poliția să poată interveni.

Acestea fiind spuse, nu vor putea avea loc confiscări arbitrare și nu se vor putea încălca drepturile funda­men­tale pe care le-am stabilit în întreaga Europă. Printre propunerile actuale se numără măsuri menite să asigure respectarea dreptului persoanelor la prezumția de nevinovăție și a dreptului la proprietate.

Dat fiind că autoritățile de poliție vor fi în măsură să lucreze mai efi­cace, activele infractorilor vor putea fi utilizate în beneficiul cetățenilor. Există numeroase exemple din diferite colțuri ale Europei privind modul în care activele infractorilor pot fi reinvestite în beneficiul societății. După ce poliția italiană a luat măsuri represive împo­triva șefului mafiei siciliene Bernardo Provenzanos, proprietatea acestuia a fost transformată în muzeu. Veniturile obținute din vânzarea produselor agri­cole cultivate pe terenurile care au apar­ținut mafiei contribuie la cheltu­ie­lile legate de funcționarea muzeului. Și la Napoli s-a înființat un centru pentru tinerii vulnerabili într-o fostă ascun­ză­toare a mafiei. În cele din urmă, activele ar putea fi convertite în sprijin pentru victime sau ar putea servi la îmbunătățirea calității serviciilor pentru cetățeni. De aceea este important să se asigure că nu există într-adevăr niciun loc în care criminalitatea organizată să nu fie pedepsită.

Propunerea de astăzi a Comisiei Europene reprezintă prima etapă a procesului legislativ la nivelul UE. Sper că reprezentanții României atât din cadrul Parlamentului European, cât și al Consiliului de Miniștri vor contribui la adoptarea acestor norme cât mai curând posibil; avem o responsa­bi­li­tate comună: să ne asigurăm că infrac­țiu­nile nu aduc profit.

Informaţiile ne-au fost oferite de Dana Rădulescu şi Ioana Mazilu-Manolescu, consilieri de comu­nicare ai Centrului EUROPE DIRECT Vâlcea.