Urmând pilda înaintaşilor

Pronia dumnezeiască a rânduit ca poporul român să apară pe arena istoriei universale dintru început ca popor creştin. Obârşia neamului nostru este binecuvântată şi binecunoscută. Suntem coborâtori din marea familie a neamurilor trace, strămoşii noștri direcţi, geto-dacii fiind „cei mai viteji şi cei mai cinstiţi dintre traci”, cum îi numea Herodot.

Părinţii noştri, geto-dacii, erau foarte religioşi, „râvna religioasă – spune istoricul Strabon, contemporan cu Mântuitorul – a fost de când e lumea caracterul precumpănitor al firii lor”; dacii erau siguri că dincolo de nori şi de albastrul văzut al cerului este sălaş de veşnicie pentru ostaşul viteaz, pentru femeia gospodină care a dat feciori voinici neamului, pentru toţi cei ce au murit fără să-şi fi înjosit şi pătat demnitatea şi cinstea de om.

Pe acest fond de rară curăţire sufletească a geţilor nemuritori s-a putut lesne altoi creştinismul autentic al primelor veacuri şi neamul românesc care s-a născut în acest climat de aleasă spiritualitate.

Cu certitudine suntem îndreptăţiţi astăzi, la început de mileniu, să mărturisim că neamul românesc a apărut pe arena istoriei universale ca un popor creştin.

Plugarii şi păstorii acestor ţinuturi dintre Dunăre şi Carpaţi n-au ridicat măreţe catedrale de piatră pentru preamărirea lui Dumnezeu; aşezaţi „în calea răutăţilor”, ei au dulgherit modeste bisericuţe de lemn, împodobindu-le cu evlavia lor, cu sculpturi artistice şi icoane de inspiraţie bizantină.

Spiritul ortodoxiei româneşti vâlcene stă în aceste bisericuţe de lemn, în troiţele de la răscrucea drumurilor şi în fântânile de la marginea lor, săpate pentru adăparea celor osteniţi. 

După anul 1393, când sultanul Baiazid blochează Constantinopolul şi îl izgoneşte pe patriarhul Eftimie, bărbat luminat de razele unei vaste culturi, ţinutul dintre Carpaţi şi Dunăre devine tărâm binecuvântat pentru fugari, mulţi ierarhi şi cărturari adăpostindu-se aici. Aceşti pelerini cu multă ştiinţă de carte cultivă în spaţiul geografic al Valahiei duhul nealterat al ortodoxiei.

În răstimp, Nicodim cel Sfânt trecuse Dunărea în Ţara Românească (Ungro-Valahia lui Vlaicu Vodă), pusese temeliile monahismului românesc la Vodiţa şi Tismana şi, nu în ultimul moment, influenţase pe Mircea cel Bătrân să ridice mânăstirea Cozia – perla Oltului.

Ia amploare viaţa duhovnicească a satelor prin ridicări de biserici, iar sub poalele Builei şi Căpăţânii, la loc de linişte, retraşi de lume, sihaştrii ridică mânăstiri şi schituri.

Viaţa bisericească vâlceană a adus Ţării şi Bisericii, prin mânăstirile ei, o contribuţie culturală şi naţională deosebită. Eparhia Râmnicului Noului Severin a fost totdeauna condusă de ierarhi cu experienţă dintre care doi au fost trecuţi în rândul sfinţilor: Antim Ivireanul şi Calinic de la Cernica, ultimul fiind canonizat în 1955 de către Sfântul Sinod condus de patriarhul providenţial Justinian  Marina, fiu al acestor meleaguri vâlcene.

La 22 Mai 2014, Sfântul Sinod al BOR, condus de patriarhul Daniel, a ales prin vot secret noul ierarh pentru scaunul vlădicesc vacant la Râmnic, în persoana Preasfinţitului dr. Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor – care succedă în scaun Înalt Preasfinţitului Gherasim, recent plecat la Domnul.

În 1976, vrednicul de pomenire ÎPS Justinian,  la o masă festivă într-un moment de linişte, mărturisea: „Lucrarea din biserica pe care o conduc trebuie să fie continuată de mâini curate şi râvna sfântă a unui succesor care să nu dezmintă întru nimic pe mai marii săi înaintaşi, să aibă pregătire teologică şi temeinic orientată în toate problemele pe care le ridică lumea noastră contemporană, adică la vremuri noi ne trebuie oameni noi”.

Gândim că această dorinţă aleasă s-a împlinit azi, prin grija ÎPS Mitropolit al Olteniei Irineu Popa, fiu al acestor meleaguri, precum şi prin hotărârea înţeleaptă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a Preafericitului părinte Patriarh Daniel – fapt pentru care vâlcenii mulţumesc cu recunoştinţă. 

Clerul şi credincioşii din cuprinsul eparhiei Vâlcene trăiesc momente sărbătoreşti, de o însemnătate deosebită. Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în prezenţa oficialităţilor locale, a ierarhilor invitaţi şi a dreptmăritorilor creştini, ÎPS acad. dr. Irineu îl va înscăuna pe noul ales ca arhiepiscop al Râmnicului în persoana smereniei Sale Varsanufie-Gogescu.

Personalitatea sa este cunoscută mai mult în Arhiepiscopia Bucureştilor, unde a funcţionat ca episcop vicar 13 ani, construind peste 80 biserici, conducând sectorul Misiune şi Caritate, împlinind şi alte ascultări pe care le-a primit: aducerea luminii de la Ierusalim; organizare de pelerinaje cu moaşte în toată ţara. Pe lângă acestea s-a remarcat a fi şi un bun duhovnic la care se spovedesc peste 200 preoţi. Ierarhul de azi este un practicant smerit al monahismului, respectând întru totul rânduiala „Ora et labora”.

Prin răbdarea sa, prin conştiinţa misiunii, prin studii, prin slujire permanentă, s-a întărit ca misionar şi păstor ales întru ale lui Hristos, Domnul nostru! Numai cine nu l-a cunoscut, nu l-a ascultat şi n-a citit nimic despre ale sale ar putea avea o altă părere!

În acest moment sărbătoresc, înţelegem şi cât de mare devine responsabilitatea noului nostru arhiepiscop. Sf. Ap. Pavel arăta măreţia răspunderii slujirii apostolice a arhiereului, accentuând următoarele: „Aşa să ne socotească pe noi fiecare om, ca slujitori ai lui Hristos şi ca iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu”. (I Corinteni, 4-11)

Fie ca Domnul Hristos, Păstorul nostru cel bun şi marele Preot să vă trimită, Înalt Preasfinţite Părinte Arhiepiscop Varsanufie, tărie ca să puteţi hrăni sufleteşte turma Sa şi să contribuiţi pe deplin la viaţa creştinilor vâlceni de aici şi de pretutindeni – întru mulţi şi fericiţi ani, Înalt Preasfinţia Voastră!

Smeriţi clerici şi mireni ai Eparhiei Râmnicului

CURRICULUM VITAE

Gogescu Valentin (Varsanufie) s-a născut la data de 24 ianuarie 1968, în oraşul Bucureşti, din părinţi ortodocşi, Petre-Vasile şi Domnica

A urmat Şcoala primară în Bucureşti, apoi cursurile Seminarului Teologic din Bucureşti (1985-1990) şi ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti (1990-1994), unde a susţinut licenţa cu titlul „Cinstirea sfintelor icoane după Sfântul Ioan Damaschin”

Între anii 2002-2004, a urmat cursurile de master în Teologie şi a susţinut disertaţia cu tema „Voturile monahale în Biserica Ortodoxă în lumina Sfinţilor Părinţi”, la Facultatea de Teologie a Universităţii Ovidius din Constanţa.

În anul 2013, a susţinut, la Universitatea din Craiova, teza de doctorat cu tema „Lucrarea harului dumnezeiesc în opera Sfântului Grigorie Palama”, obţinând titlul de doctor în teologie

În anul 1998, a fost închinoviat şi tuns în monahism la Mănăstirea Slănic, judeţul Argeş, unde a primit numele de Varsanufie. În acelaşi an, a fost hirotonit ierodiacon şi apoi ieromonah pe seama mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti, iar între anii 1999-2006 a fost stareţ la această mănăstire, pe care a reactivat-o şi a întreprins lucrări de restaurare a picturii, a catapetesmei si a turnului clopotniţă, construind şi un lumânărar nou împodobit cu mozaic

Între anii 1999-2001, a fost exarh al Sfintei Arhiepiscopii a Bucu­reştilor, în anul 2000 primind rangul de protosinghel, iar în anul 2001 pe cel de arhimandrit. La propunerea vrednicului de pomenire, Pa­triarhul Teoctist, în anul 2001, a fost ales şi hirotonit episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor cu titlul de Prahoveanul.

Între anii 2001 2007, din încredinţarea Chiriarhului, a coordonat Sectoarele Cultural Social, Patrimoniu şi Exarhat, iar din anul 2007 şi celelalte sectoare ale Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Din anul 2007 a fost numit secretarul Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei şi preşedinte al Comisiei Liturgice a Arhiepiscopiei Bucureştilor

LUCRĂRI REALIZATE

• Repictarea bisericii din satul Ogrezeni, jud. Giurgiu.

• Construirea bisericii, chiliilor şi gospodăriei Mănăstirii Bolintin

• Construirea bisericii de lemn din Parohia Ciorogârla II

• Construirea bisericii Mănăstirii Chiajna

• Construirea bisericilor de la parohiile Gherghiceanu, Sf. Ştefan cel Mare, Jilava şi Vlădiceasca

• Coordonarea lucrărilor de pictare a capelei Penitenciarului Ploieşti, a bisericii Penitenciarului Rahova, pictarea Seminarului Teologic din Bucureşti şi a Paraclisului Liceului Hyperion din Bucureşti

• Finalizarea lucrărilor la patru dintre cele cinci etaje ale noii clădiri a Seminarului Teologic „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti.

• Înfiinţarea Liceului Ortodox cu clasele I-XII „Sfântul Antim Ivireanul”, primul liceu ortodox din Arhiepiscopia Bucureştilor.

• Coordonarea înfiinţării a 106 cabinete de religie, dintre care, în Bucureşti 72, în Ilfov 7, în Prahova 16 şi în Giurgiu 11.

• Din anul 2008, consolidarea şi refacerea clădirii reşedinţei episcopale de la Mănăstirea Radu Vodă, construirea şi pictarea paraclisului

ACTIVITATEA DIDACTICĂ

• Între anii 1990-1998 a fost profesor de religie în oraşul Bucureşti şi a condus cercurile de pedagogie la mai multe scoli din Bucureşti;

• Între anii 1995-1998 a îndrumat practica pedagogică pentru disciplina Religie a elevilor de la Colegiul Naţional „Elena Cuza”;

• Între anii 1997-1998 a activat ca profesor metodist pentru disciplina Religie pentru sectorul 6, municipiul Bucureşti

• În anul 1998 a participat la Simpozionul „Religia şi Instrucţia Şcolară” la secţiunea „Metodica predării Religiei în şcoală”, cu comunicarea „Metode si tehnici de evaluare în cadrul orelor de Religie”;

• Între anii 1999-2001 a îndeplinit misiunea de părinte spiritual la Seminarul Teologie din Bucureşti

• Între anii 2000-2001 a fost Consilier cu activitatea educativă şi spirituală cu rang onorific de director adjunct al Seminarului Teologic Liceal „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti

• Din anul 1998 până în prezent, profesor de Noul Testament la Seminarul Teologic Liceal „Nifon Mitropolitul din Bucureşti

• A prezidat şedinţele Consiliilor profesorale de la Seminarul Teologie Liceal „Nifon Mitropolitul”, din Bucureşti şi Seminarul Teologic Liceal „Sfânta Filofteea” – Pasărea

• A făcut parte din sau a prezidat, după caz, Comisia de examinare la examenele pentru certificarea competenţelor profesionale la Seminariile Teologice din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor din Comisia de notare administrativă a preoţilor din Protopopiatele Arhiepiscopiei, din Comisia de testare a absolvenţilor Şcolii Normale „Elena Cuza” din Bucureşti, din Comisia pentru examenul de capacitate preoţească, din Comisia de examinare a candidaţilor la hirotesia întru duhovnic, din Comisia de testare a suplinitorilor calificaţi şi necalificaţi la disciplina Religie şi din Comisia liturgică a Arhiepiscopiei Bucureştilor

ACTIVITATEA CULTURALĂ

• Între anii 1993-1996 a fost redactor la revista de apologetică ortodoxa „Martyria”;

• Între anii 1996-1999 a fost redactor la Agenţia Ortodoxă de Presă – PRAXIS;

• Între anii 1994-1997 a editat revista pentru copii ,,Floarea Darurilor”;

• Din anul 2001, vicepreşedinte al Colegiului de Redacţie al revistei „Glasul Bisericii”;

• Între anii 2001 – 2003 a fost preşedinte al Colegiului de redacţie al revistei „Cuvânt şi suflet”, a Seminarului Teologic din Bucureşti;

• Intre anii 2005-2006 a îndrumat proiectul editorial „Lumea Credinţei pentru copii”

• Din anul 2008 directorul Editurii „Cuvântul Vieţii”

• S-a ocupat de organizarea, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, a mai multor ediţii a expoziţiei „Icoana din sufletul copilului”.

• În anul 2006 a participat la Simpozionul Naţional cu tema „Rolul şi locul învăţământului religios şi teologic din România”, organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor – Secretariatul de Stat pentru Culte, la Simpozionul Naţional Religie – Istorie – Română cu tema „România, punte creştină între Occident şi Orient”, organizat de Colegiul Economic „Hermes” din Bucureşti, în colaborare cu Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi cu Primăria Sectorului 2 al Capitalei

• În anul 2006 a susţinut derularea Programului de formare continuă a inspectorilor de Religie din ţară, pe tema „Monitorizare şi inspecţie şcolară”, organizat de M.Ed.C. şi Casa Corpului Didactic a Judeţului Prahova;

• În anul 2006 s-a ocupat de organizarea mai multor concursuri şcolare: „Urcuş spre înviere” organizat de Arhiepiscopia Bucureştilor în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi cu Liceul Teoretic „Marin Preda” din Bucureşti, „Nichifor Crainic” organizat de Arhiepiscopia Bucureştilor în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi cu Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti, precum şi „Floarea Darurilor” organizat de Arhiepiscopia Bucureştilor în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Prahova.

• În anul 2007 a participat la Simpozionul „152 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti”, organizat de către Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bucureşti şi Primăria Sectorului 4 a Capitalei.

• În anul 2008 a participat la Simpozionul Internaţional Interdisciplinar cu tema: „Comunicarea prin credinţă în contextul interculturalităţii europene”

• A coordonat editarea şi publicarea Manualului de Religie pentru clasa a IV-a, aprobat la nivelul Comisiei Sectorului învăţământ al Patriarhiei Române şi al M.Ed.C.

• A îngrijit traducerea şi editarea unei cărţi de rugăciuni precum şi a Sfintei Liturghii în limba rromanes (pe care a şi editat-o pe suport audio), destinată comunităţilor de rromi din ţara noastră.

• S-a ocupat de editarea mai multor CD-uri cu conţinut religios: Ars Carminis – Cântări din perioada Triodului şi Penticostarului în 2006, Slujba Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Slujba Sfinţilor Români în 2007; Acatistul Sfântului Dimitrie cel Nou, Slujba Sfântului Vasile cel Mare, Bucură-te mireasă, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva în 2008, şi CD-uri cu poveşti creştine De ce nu cântă florile? (în lectura actorului Florian Pittiş – 2006), Casa cu mireasmă de brad (în lectura actorului Florian Pittiş 2006), Un băieţel şi cântul lui înaripat (în lectura actriţei Tamara Buciuceanu-Botez – 2008), Mansarda de vis-a-vis (în lectura actriţei Alexandrina Halic – 2008), Fagurele cu poveşti (în lectura actriţei Manuela Hărăbor 2008), Viaţa Sfintei Maria Egipteanca (în lectura actorilor Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Maria Ploae şi Daniela Nane – 2011) s.a.

PUBLICAŢII

• Trei Crai (piesă în versuri pentru copii) – 1996/2003;

• Martiriul Sfântului Gheorghe (piesă în versuri pentru copii) -1996;

• Moartea lui Iuda (piesă în versuri pentru copii) – 1997

Aceste piese au fost puse în unde şi difuzate în mai multe rânduri la „Teatrul Radiofonic pentru copii”.

ARTICOLE, STUDII:

A publicat mai multe studii, dintre care:

• Bucuria de a fi profesor de Religie, în „Glasul Bisericii”, nr. 9-12/1996;

• Metode şi tehnici de evaluare în cadrul orelor de religie, în „Glasul Bisericii”, nr 1-4/2003;

• Argument, în revista „Cuvânt şi suflet”, nr 1/2003, Lumină lină, în revista „Cuvânt şi suflet”, nr 2/2003.

• Cuvânt la Duminica Lăsatului sec de carne, a înfricoşătoarei Judecăţi, în „Glasul Bisericii”, nr 1-4/2005, republicată în lucrarea Cuvântări şi predici, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, Bucureşti, 2005

• Votul ascultării, condiţie sine qua non pentru mântuirea monahului, în „Glasul Bisericii”, nr 9-12/2005

• Vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian Marina, simbol al unităţii neamului şi al Bisericii româneşti din secolul al XX-lea, în „Glasul Bisericii” nr 1-4, ianuarie – aprilie 2006

• Cuvânt la Duminica a II-a după Rusalii, a Sfinţilor Români, în „Glasul Bisericii”, nr 5-8, mai – august 2006

• Cuvânt la Duminica a XXVI-a după Rusalii, în „Glasul Bisericii”, nr. 5-8, mai – august 2006.

• Cateheză despre Proscomidie, în Glasul Bisericii, nr. 9 12, septembrie – decembrie, 2006.

• Despre Sfânta Liturghie – cateheză, în Glasul Bisericii, nr, 5 – 8, mai – august, 2006

• Cuvânt la Duminica a XXVI-a după Rusalii, în „Glasul Bisericii în septembrie – decembrie 2006.

• Cuvânt la Duminica a VI-a după Rusalii, a vindecării slăbănogului din Capernaum, în „Glasul Bisericii”, nr. 4-6, aprilie – iunie 2007.

• Cateheză despre Liturghia catehumenilor, în „Glasul Bisericii”, nr 4 – 6 , aprilie – iunie 2007.

• Cuvânt la Duminica a V-a din Postul Mare, a Cuvioasei Maria Egipteanca, în „Glasul Bisericii”, nr 4 – 6, aprilie – iunie 2008

• Înnoiri în Arhiepiscopia Bucureştilor, în Ziarul Lumina, miercuri 1 octombrie 2008.

• 650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti, în Ziarul Lumina, joi 29 octombrie 2009

• Teologia harului divin înainte de Sfântul Grigorie Palama, în revista „Mitropolia Olteniei”, nr. 1-4/2011

• Teologia harului divin la Sfântul Grigorie Palama, în revista „Mitropolia Olteniei”, nr. 9-12/2011

• Lumina dumnezeiască necreată în care Dumnezeu sălăşluieşte din veşnicie în gândirea Sfântului Grigorie Palama, în revista „Mitropolia Olteniei” – 4/2012

De asemenea a publicat mai multe articole în revista „România văzută de sus” şi în alte reviste sau publicaţii laice.

CONFERINŢE

A susţinut mai multe conferinţe pentru tineri în cadrul Serilor Filocalice sau cu alte ocazii:

Eminescu şi Biserica Ortodoxă, 2001; Rugul aprins, 2002; Înfruntarea patimilor şi a gândurilor de către tânărul ortodox, 2002; Fericirile după Psalmi şi în Noul Testament, 2003; Mănăstiri care au fost în Bucureşti, 2003; Poezia religioasă la George Coşbuc, 2004; Proverbele populare româneşti şi înţelepciunea lui Solomon, 2004; Principii morale în opera lui Vasile Voiculescu, 2005; Urcuş spre înviere, 2006; Semnificaţia duminicilor Postului Mare, 2007; Crucea suferinţei şi bucuria învierii, 2008.

ACTIVITATEA SOCIAL – CARITATIVĂ:

• A iniţiat şi a supravegheat construirea a 66 de biserici şi capele la diferite spitale, penitenciare, unități militare, şcoli şi aşezăminte sociale

• A iniţiat înfiinţarea şi susţinerea materială a 11 cantine sociale, precum şi alte programe prin care au fost asigurate în regim de gratuitate medicamente pentru bolnavii săraci, burse pentru elevii cu o situaţie materială precară, consiliere pentru persoanele dependente de alcool şi droguri şi pentru comunitatea surzilor din Bucureşti

• Între anii 2001- 2011 a fost preşedintele de onoare şi ctitor al Aşezământului pentru bătrâni de la Mănăstirea Pasărea

• Între anii 2002-2011 a fost preşedintele Aşezământului Medico-Farmaceutic „Vasiliada”

• Între anii 2003-2011 a fost preşedintele de onoare al Asociaţiei Caritative „Sfântul Pantelimon” de la Mănăstirea Pissiota

• Între anii 2007-2011 a fost preşedintele Asociaţiei „Sfântul Nectarie Taumaturgul”, care are ca obiectiv principal realizarea abstinenţei dependenţilor de alcool, tutun şi droguri, cu programe în parohii, licee şi penitenciare

ALTE ACTIVITĂŢI:

• A organizat proclamarea canonizării Sfântului Gheorghe de la Cernica şi a Sfântului Grigorie Dascălul, precum şi deschiderea muzeelor mănăstireşti de la mănăstirile: Căldăruşani, Cernica, Ghighiu şi Zamfira

• S-a îngrijit de realizarea la Monetăria Statului şi la Atelierele Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române – Secţia Cizelură a Mănăstirii Pasărea a lucrărilor de făurire a 22 racle pentru Sfântul Nectarie (două), pentru Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, pentru Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, pentru Sfântul Gheorghe de la Cernica, pentru Sfântul Grigorie Dascălul de la Căldăruşani, pentru Sfântul Emilian, două racle pentru veşmântul Sfintei Cuvioase Parascheva, pentru Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, pentru Sfântul Apostol Andrei, pentru Sfântul Ambrozie, pentru Sfântul Ioan Iacov de la Neamţ, pentru Sfântul Mare Mucenic Ciprian, pentru Sfântul Elefterie, pentru mai mulţi sfinţi pentru Mănăstirea Ţigăneşti (Sfinţii Trifon, Pangratie, Haralambie, Serghie şi Vah, Artemie, Elefterie) pentru Sfântul Eustatie Plachida, pentru Sfinţii Apostol Andrei, Ambrozie şi Gheorghe de la Mănăstirea Toţi Sfinţii Români, pentru veşmântul Sfintei Filofteea, pentru Sfântul Ierarh Nifon pentru Sfântul Cuvios Irodion ş.a.

• S-a ocupat de realizarea lucrărilor de restaurare şi conservare a şase icoane vechi, făcătoare de minuni, precum şi de recondiţionare a ferecăturilor pentru aceste icoane (Maica Domnului – Mănăstirea Ghighiu; Maica Domnului – Biserica Colţea; Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Parascheva – mănăstirea Cernica; Sfânta Cuvioasă Parascheva – biserica Sfânta Vineri Hereasca, Maica Domnului Biserica Zlătari).

În anul 2004 i s-a conferit de către Preşedintele României, Ion lliescu, Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Comandor.

Bucureşti, 22 mai 2014