REACȚIA DEVASTATOARE a CNAIR în disputa castrelor afectate de autostrada Sibiu-Pitești


Într-o poziție oficială publicată la finele săptămânii trecute, Compania atrage atenția factorilor abilitați că situația castrelor este oricum deja catastrofală
În urmă cu câteva săptămâni, pe radarul media a apărut subiectul impactului pe care mult așteptata autostradă peste Carpați l-ar avea asupra „moștenirii istorice a Vâlcii”, adică a lanțului de fortificații romane de-a lungul Văii Oltului.
La finele săptămânii trecute, CNAIR a ripostat:
„Arheologii Institutului de Arheologie «Vasile Pârvan» și din cadrul Biroului Situri Arheologice al CNAIR s-au deplasat în teren pentru a verifica dacă informațiile documentate și semnalate de Comisia LIMES cu privire la prezența unor vestigii romane pe secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești ar putea determina întârzieri în realizarea proiectului de infrastructura rutiera. Este vorba de urme săpate in stâncă și care ar fi fost folosite pentru drumul roman și o peșteră antropică de mici dimensiuni. Urmele semnalate nu au fost identificate la faza Studiului de fezabilitate, deoarece ampriza autostrăzii se află în partea superioara a versantului. Castrul roman de la Racovița, cel mai apropiat monument istoric de traseul autostrăzii, va fi afectat doar vizual de obiectivul de infrastructură rutieră deoarece în această zonă se va realiza un viaduct a cărui lungime a fost prelungită tocmai pentru a nu impacta structura castrului. De asemenea, pilele viaductului se vor realiza prin fundare indirectă, astfel încât vibrațiile să nu afecteze zidurile rămase în elevație”, anunță Compania dar vorbele specialistului său, Carmen Bem Miu, nu menajează pe niciunul dintre cei care au avut în sarcină Vâlcea în ultimele trei decenii:
Este o teorie falsă, deoarece castrul de la Racovița, așa cum a fost identificat în proiectul pe care l-am elaborat, a ținut cont de acest aspect și va fi afectat doar ca vizibilitate, ca să spunem așa, dar ca integritate fizică, nu. Va fi un viaduct pe zona aceea cu coloane realizate prin forare indirectă, astfel încât să nu fie afectată structura castrului. Mai mult, nici localnicii din zonă nu au avut grijă de această comoară, ca să spunem așa, și au fost afectate zidurile castrului de lucrări agricole, de lucrări la garduri pentru limitarea proprietăților. Autostrada e cel mai mic pericol care poate afecta integritatea fizică a castrelor de pe Limes. Autostrada trece prin partea superioară a acestui versant și, prin urmare zona aceasta din partea superioară nu este afectată. În acest moment nu putem vorbi de nicio lucrare blocată. Sunt colegii de la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» din București care realizează diagnosticul arheologic inclusiv pe acest teren pentru verificarea potențialului arheologic al zonei. În situația în care nu au fost identificate situri la momentul realizării Studiului de fezabilitate, această metodă a diagnosticului arheologic intrusiv, este cea mai bună metodă pentru a releva prezența sau absența siturilor arheologice și de asemenea să demonstreze dacă sunt probleme mai târziu. Lucrările la autostradă pot fi demarate după finalizarea proiectului, așa cum arată situația”.
Sursă foto: Arhivă