Politica energetică a Uniunii Europene – subiect de dezbatere între consilierii EUROPE DIRECT şi jurnalişti
Ieri, 24 februarie 2014, la Sala de Seminarii a Centrului de Informare EUROPE DIRECT Vâlcea din cadrul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, s-a desfăşurat al doilea workshop cu jurnaliştii vâlceni pe tema POLITICILOR EUROPENE. Dacă la întâlnirea de luna trecută tema a fost „Politica socială a Uniunii Europene”, la întâlnirea de ieri, s-a vorbit despre „Politica energetică a Uniunii Europene”. Aceste dialoguri deschise şi foarte interesante între consilierii Centrului Europe Direct şi jurnaliştii din judeţul nostru, teme foarte importante, în contextul actual, pe plan mondial, nu numai european, sunt foarte utile pentru documentarea jurnaliştilor dar, şi mai important, pentru o foarte bună informare a cititorilor. Întâlnirea de luna viitoare, ultima din cadrul celor trei workshop-uri propuse de Centrul EUROPE DIRECT, va avea ca temă „Politica agricolă comună a Uniunii Europene”. Şi, ca o completare la acestea, în luna aprilie, se pregăteşte o întâlnire cu unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti români, cu o vastă experienţă şi în presa internaţională, un seminar intitulat „Europa 2014. Încotro?”. Aşadar, o campanie de informare a jurnaliştilor dar, în special, a vâlcenilor despre politicile europene, care influenţa şi viaţa lor. O iniţiativă foarte bună a consilierilor Centrului de Informare EUROPE DIRECT, reprezentanţii Comisiei Europene în teritoriu, pentru o documentare cât mai exactă şi pentru o informare cât mai bună a cititorilor, ţinând cont că în luna mai a acestui an vor avea loc alegerile europarlamentare.
Vă prezentăm, mai jos, câteva din punctele discutate despre politica energetică. Discuţia a fost mult mai amplă, iar toate aceste puncte au fost prezentate şi susţinute prin grafice, care să demonstreze şi să întărească tot ce s-a realizat şi ce se va realiza pe viitor.
Politica europeană şi provocările în domeniul energiei
Obiectivele politicii energetice urmărite sunt reducerea facturii, securizarea aprovizionării, sustenabilitatea utilizării energiei şi strategia 20/20/20 până în 2020, strategie ce urmăreşte reducerea emisiilor de CO2 cu 20%, creşterea la 20% a energiei regenerabile, creşterea eficienţei energetice cu 20%. De asemenea, realizarea unui cadrul comun de acţiune, un cadrul legislativ pentru unificarea pieţei europene a energiei care să urmărească interconexiuni, securizarea aprovizionării, drepturile consumatorilor, concurenţa echitabilă, supravegherea actorilor din piaţă etc.
Provocările majore pentru Europa, în domeniul politicii energetice sunt: dependenţa de importul de energie; importul de energie în UE: 80% în 2035, cursa mondială pentru surse de energie; consumul mondial de energie în creştere cu peste 30% până 2035 (China, India, Orientul Mijlociu – 60%); un singur furnizor (rus) şi o singură rută de aprovizionare; preţuri mai mici cu 35% în UK, Germania vs. Bulgaria, Lituania; preţurile mari erodează competitivitatea europeană. Consecinţele pot fi: preţuri tot mai mari la energie pentru gospodării de la 7 la 17% şi nivelul investiţiilor în structuri energetice la un minim istoric.
Foarte importante sunt investiţiile în eficienţa energetică: închiderea a 1000 centrale pe cărbune; creşterea la 40% din investiţii în eficienţa energetică (în China – 3-4% şi în SUA – creştere 100%), între 2007-2010; impunerea unor regulamente pentru standarde minime în materie de eficienţă energetică; implementarea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor; pieţe energetice deschise şi sporirea comerţului transfrontalier.
De asemenea, s-a urmărit şi se urmăreşte liberalizarea pieţei de energie, care se face prin trei pachete energetice, după cum urmează: PRIMUL PACHET DE ENERGIE (1996-1998) – deschiderea incipientă a pieţelor interne (norme comune); AL DOILEA PACHET DE ENERGIE (2003) – mai multe opţiuni pentru consumatori de a alege între furnizori (2004 – industrial, 2007 – casnic) şi controlul reţelelor de transport; AL TREILEA PACHET DE ENERGIE (2009) – reglementari privind condiţiile de acces la reţelele de transport, schimburile transfrontaliere şi crearea ACER.