Evoluția vremii, climei și a apei de-a lungul generațiilor


Anul acesta, manifestările prilejuite de Ziua Mondială a Meteorologiei au loc deodată cu cea de-a 150-a aniversare a Organizației Meteorologice Mondiale. Evenimentul evidențiază realizările trecute, progresul prezent și potențialul viitorului – de la telegrafele de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prognozele de transport maritim până la supercalculatoare și tehnologia spațială. În tot acest timp, Serviciile Naționale de Meteorologie și Hidrologie au lucrat neîntrerupt pentru a colecta și standardiza datele care stau la baza prognozelor meteorologice pe care acum considerăm că este de la sine înțeles să le avem la dispoziție. Istoria schimbului de date OMM este o poveste remarcabilă a viziunii științifice, a dezvoltării tehnologice și, mai ales, a unui sistem unic de cooperare în serviciul societății.
Organizația Meteorologică Internațională – predecesoarea Organizației Meteorologice Mondiale – a fost înființată în 1873 într-o epocă în care poluarea cauzată de activitățile industriale și umane era la început.
„Este elementar să existe o rețea mondială de observații meteorologice, schimb liber de observații între națiuni și acord internațional privind metodele și unitățile de observare standardizate pentru a putea compara aceste observații”, a spus profesorul Buys Ballot, primul președinte al Organizației Meteorologice Internaționale (1873-1879). Principiul schimbului liber de date a fost unul dintre forțele motrice din spatele OMM de atunci și rămâne valabil și în prezent.
Structura OMI nu mai era suficientă și, astfel, în reuniunea Comitetului Meteorologic Internațional din 1946 a fost adoptat un proiect de Convenție Meteorologică Mondială, care a fost semnat în cele din urmă la 11 octombrie 1947 și a intrat în vigoare la 23 martie 1950. Din 1953, în fiecare an la 23 martie se serbează oficial Ziua Mondială a Meteorologiei.
Meteorologia din România a urmat cursul celei la nivel modial, ținând mereu pasul cu noile tendințe. Astfel, la 18/30 iulie 1884 a luat ființă Serviciul Meteorologic al României sub conducerea lui Ștefan Hepites, devenind una dintre cele mai vechi instituții științifice din România. La inițiativa lui Stefan Hepites, România se înscrie printre țările fondatoare ale Organizatiei Meteorologice Internaționale, iar în1948 România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Meteorologice Mondiale. Rezultatele dezvoltării tehnologiei au fost aplicate imediat și în activitatea meteorologică din țara noastră. În 1965 s-a înființat Laboratorul de meteorologie dinamică, sub conducerea lui Nicolae Beșleagă, iar în 1984 se pun bazele Colectivului de Cercetare pentru Meteorologie la Mezoscară sub conducerea lui Ion Drăghici.
Istoria Centrului Meteorologic Regional Oltenia a început în urmă cu aproape o jumătate de secol, în anul 1974 când, la actualul sediu, s-a înfiinţat Centrul de Prevedere a Timpului Craiova, meteorologii completând colectivul de operatori/ tehnicieni meteorologi şi radiotelegrafişti care colectau şi transmiteau date de la staţiile meteorologice. Printre primii meteorologi previzioniști îi amintim pe Virgil Bălan, Mihai Lalescu, Şerban Ionescu, Ion Marinică.
Generarea și furnizarea serviciilor meteorologice, climatice și hidrologice a fost revoluționată de supercomputere, tehnologia prin satelit și teledetecție, dispozitive mobile inteligente, progrese științifice continue și colaborare internațională. Noile tehnologii remarcabile de observare și modelare continuă să se dezvolte, ajutând la înțelegerea avansată a sistemului global complex de vreme și climat al Pământului. Drept urmare, prognozele de astăzi pe cinci zile sunt la fel de fiabile ca prognoza pe două zile de acum 25 de ani. Aceste progrese se traduc literalmente în câștiguri economice de miliarde de dolari.
Schimbările climatice reprezintă provocarea definitorie a timpurilor noastre. Modul în care răspundem la această provocare va determina viitorul planetei noastre și al urmașilor noștri. De aceea, OMM încearcă să dezvolte o infrastructură de monitorizare a gazelor cu efect de seră globală, susținută și coordonată.
Însă, chiar dacă viitorul va fi într-o eră a inteligenței artificiale și a învățării automate, depindem încă de devotamentul și angajamentul personalului Serviciilor Naționale de Meteorologie și Hidrologie, care lucrează în fiecare zi a fiecărui an pentru a salva bunuri și vieți omenești.
• Sursă text și foto: Centrul Meteorologic Regional Oltenia