DUPLEX PIETRARI – BISTRIȚA, CÂȘTIGAT DE PĂUȘEȘTI-OTĂSĂU. 5-1 CU COZIA CĂLIMĂNEȘTI
Sâmbătă după-amiază, subit, am luat o decizie riscantă. Să ratez complet F4 la handbal feminin, parțial barajul de promovare Bistrița-Vâlcea, pentru a merge la Pietrari pentru Păușești-Otăsău contra Cozia Călimănești, partida decisivă a primei ligi județene. M-au hotărât amintirea plăcută unui foarte vechi meci Berbești-Cālimănesti, de asemenea mare derby județean la acea vreme, plus faptul că detest să văd partide de fotbal transmise pe YouTube, în întregimea lor.
La Pietrari, până să înceapă partida, primesc formațiile de la Bistrița. ” Ia să vedem cum joacă Eugen Beza”. Interesant. Serafim pe stânga, probabil urmare a jocului bun cu Alba Iulia. Îi văd și pe Rusu și pe Ivan pe foaia cu titularii, cumva, mă bucur, înseamnă că nu ne vom baricada. Așadar, Gherghuș – Pîrvulescu, Dandea, Sălcianu, Serafim – Dodoi, Brânzan, Ionescu, Zaharia – Rusu, Ivan. Mă uit rapid și la bistrițeni, mai mult după Llulaku și Tavares, mi-e puțin frică de al doilea. Aici, vuvuzelele țipă, tribuna de vizavi s-a umplut. Stau pe marginea terenului, la mijloc, între cele două bănci de rezerve. Oficialii de la Otăsău strigă la ai lor. Sorin Bucuroaia și Mihai Lungan arată tensionați, deși trei puncte și două goluri în plus le-ar permite mai multă liniște. Mă uit în dreapta, la Vasile Ilinca, antrenorul Coziei . Ce jucător bun era când făcea pereche cu Vali Cîrceag la Metalul! Au trecut anii și peste el, semn că banca tehnică nu iartă pe nimeni, indiferent de nivel. Și-i mai vine una neplăcută, când, la încălzire, portarul titular se rupe și trebuie înlocuit. Intră Didoiu. . I /-
Gata, începe derby-ul, cu un minut înainte de startul de la Bistrița, pe care-l prind trăgând cu ochiul pe telefon. E minutul 5 acolo și aproape să sar în sus. Vâlcea ratează o dublă ocazie, a fost ceva dubios în careul bistrițean (voi reveni separat asupra acestui moment). Înapoi la Pietrari, unde Cozia a intrat mai bine în meci, cam ca PSG-ul din finala Ligii Campionilor, la care mă uit acum, când scriu. Ratează Horumbā. Imediat după, se accidentează Ștefan Popa de la gazde, cot luxat sau dislocat, din câte înțeleg, revenire rapidă să fie, oricum. Băieții din stațiune leagă jocul datorită lui Horumbā și în special lui Marian Ion, care filtrează multe mingi pentru a le distribui apoi eficient. Dar este suficient un contraatac rapid al celor din Otăsău și penalty făcut chiar de portarul-rezervă. E minutul 14 și Didoiu apără penalty-ul, ba chiar încă o dată la șutul aceluiași Iordache. Puțină panică la gazde, mai ales că iese și Geantă, accidentat și el. Scurtă revenire la Bistrița, unde gazdele de acolo execută al treilea corner la rând. Nu mi-e teamă, știu că Dandea și Sălcianu vor respinge, netulburați de vreo minge înaltă. Și-așa se întâmplă, e calmă situația la Bistrița, chiar dacă nu văd totul, simt că ai noștri sunt în control. Penalty pentru Cozia! Bate Mazilu, iar strigătele de bucurie ale băieților din stațiune sparg liniștea așternută pe stadionul din Pietrari. Treaba se încinge, după cum se joacă, Ilinca și ai lui emit pretenții. Totuși, după minutul 25, cei din Otăsău încep să pună presiune și ocaziile apar, Uță și Matei ratează, iar portarul advers face minuni în poartă și ține neatins acel 1-0 de pe tabelă. Și când să mă liniștesc după rafala de ocazii, îmi arunc ochii pe telefon. Mi se strânge stomacul, îi văd pe bistrițeni îmbrățișându-se în colțul terenului. Văd reluarea și-mi dau seama că tocmai Tavares marcase. Ahhhh!
E pauză în ambele meciuri. Cozia a ratat o bună ocazie de 2-0 pe final, așa că din vestiarul Otăsăului se aude vocea tunătoare a primarului Avan. Ce-o fi în vestiarul Vâlcii?
Mitanul doi începe la Pietrari cu gazdele hotărâte să facă uitată prima repriză. Și vine minutul 50, Rotea trage de la vreo 20 metri, lateral dreapta, mingea nu se învârtește în zbor, ăsta nu e un șut, e o rachetă sol-aer, iar proiectilul explodează aproape de vinclul bravului, până atunci, Didoiu. E 1-1 și suntem ca la început, doar că cei de la Cozia au mai puțin de 40 minute disponibile ca să reușească minunea. Scurtă întoarcere la Bistrița. Nimic deosebit, uzură la mijlocul terenului. Iar la Pietrari minunea nu are cum să mai vină, pentru că tot Rotea scapă singur pe stânga și o bagă în plasă, la colțul lung. 2-1 și lucrurile sunt cam clare. Cozia ar vrea, dar nu prea mai poate, abia mai trece centrul terenului, mai ales că a ieșit Marian Ion. Așa că mă întorc pe ecranul telefonului. Tricourile roș-albastre se văd tot mai des în cealaltă jumătate de teren. Corner Vâlcea, respinge portarul, mingea lovește bara, cade pe bară, ce-i acolo, de ce nu intră în poartă, fir-ar ?! În schimb, golurile vin tot aici, pentru că jucătorii din Călimănești se predau, căzuți fizic și psihic și sufocați de atacurile Otăsăului. Marchează Lăzărescu, cu capul, după un corner, apoi Iordache pune 4-1 pe tabelă, din penalty. Ba chiar se face 5-1 în minutul 81, Uță șterge o minge cu călcâiul, aproape neverosimil față de ce s-a jucat în prima repriză. De pe banca Coziei se aude un timid „Ne vedem la Cupa României” , dar nu-l mai aude nimeni pe curajos, pentru că cei din Păușești-Otăsău au declanșat deja petrecerea. Ei sunt campionii județului, ei vor juca barajul de promovare pentru Liga 3, bravo lor, felicitări! Dar cuvinte frumoase și pentru Cozia Călimănești, cât i-a ținut benzina, au fost bine în partidă, de altfel în tot campionatul. Așa că trebuie să-i numesc pe toți cei care au jucat:
FC Păușești- Otăsău: Sporea – Boțocan, Lăzărescu, Fistogeanu, Roșianu – Iordache – Geantă, Popa Ștefan, Rotea – Străinu, Ionuț Radu. Au intrat pe parcurs Uță, Matei, Filipoiu, Moldovan, Tătulescu.
Cozia Călimănești: Didoiu – Vlădulescu, Mazilu, Ștefan, Ducă – Chiripuș Constantin, Chiripuș Alexandru, Horumbā, Mazilu – Stoenete, Diaconescu. Au intrat pe parcurs Cruceru și Rădoi.
Rămân pe teren să urmăresc finalul de la Bistrița. Strigătele de veselie curg în jurul meu. Din vestiarul Otăsăului se aude „Dică, Dică” , susținere de suflet pentru Ștefan Popa, aflat la spital. Se termină și la Bistrița, a rămas 0-1, cu vâlcenii atacând mai mult în ultima parte. Îmi dau seama că este o încheiere simbolică acolo, pentru ce va fi la retur.
Gata.
Sâmbătă seara, noaptea. Pietrari, Budapesta, Bistrița, Munchen. Învingători și învinși. Bucurie și tristețe. Nu e nimic riscant până la urmă. Doar Sport. Și Viață.
PS: Deși contestat vehement de ambele părți, mai ales de gazde, opinez că arbitrul Răzvan Mosor și-a făcut bine treaba în partida Păușești-Otăsău cu Cozia Călimănești. A părut dezinvolt pe teren, majoritate a deciziilor luate au fost justificate (poate cea cu eliminarea lui Roșianu de la gazde este contestabilă), a acordat corect trei penalty-uri fără ezitare și s-a impus prin fermitate în fața jucătorilor și a băncilor tehnice.