Dr. Ion Tuțulescu – primul vâlcean care ajunge în Comisia Națională de Arheologie


Ministerul Culturii a aprobat, prin Ordinul nr. 2905 din 19 iunie 2026, componența noii Comisii Naționale de Arheologie pentru mandatul 2026-2028. Între cei mai importanți 21 de specialiști ai domeniului se regăsește și dr. Ion Tuțulescu, primul vâlcean care ajunge în Comisia Națională de Arheologie.

Comisia Națională de Arheologie este un organism științific, de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii. Comisia propune aprobarea programelor naționale de cercetare, a metodologiilor, a normativelor și a reglementărilor tehnico-științifice din domeniul cercetării arheologice. Totodată, propune clasarea siturilor arheologice, actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar, avizarea propunerilor de pregătire a specialiștilor, a protocoalelor de colaborare cu parteneri străini, dar îndeplinește și alte atribuții date în competența sa, potrivit legii.

Atribuțiile sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare și Funcționare al Ministerului Culturii sau OG 43/2000 cu completările ulterioare.

Comisia Națională de Arheologie are următoarele atribuții:

  1. a) elaborează strategia națională în domeniul cercetării arheologice;
  2. b) avizează planul anual al cercetărilor arheologice din România;
  3. c) avizează normele și metodologiile din domeniul cercetării arheologice;
  4. d) elaborează și actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice;
  5. e) analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizațiilor de săpături arheologice, indiferent de sursa lor de finanțare.
  6. f) propune clasarea siturilor arheologice;
  7. g) stabilește criteriile și avizează atestarea specialiștilor și experților din domeniul cercetării arheologice, înscriși în Registrul arheologilor;
  8. h) avizează documentatile de urbanism și amenajare a teritoriului care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
  9. i) avizează studiile de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;
  10. j) formulează priorităţile cercetării arheologice în vederea alocării sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor;
  11. k) propune Ministerului Culturii şi Cultelor sau autorităţilor administraţiei publice locale achiziţionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
  12. l) analizează contestaţiile din domeniul său de competenţă;
  13. m) avizează programele de pregătire a specialiştilor şi planurile de specializare în domeniul cercetării arheologice;
  14. n) reprezintă România în cadrul organismelor internaţionale de specialitate similare;
  15. o) avizează planul cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri străini privind cercetări arheologice din România.
    o1) propune actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar;
  16. p) propune actualizarea listei siturilor de interes arheologic prioritar;
  17. q) îndeplinește şi alte atribuţii din domeniu, în condițiile legii.

Cine este Ion Tuțulescu?

Șeful Secției Istorie din Muzeul Județean Vâlcea s-a născut la 10 ianuarie 1981, a absolvit Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu” din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, promoția 2003, Masterat „Istoria Bazinului Dunărean în Primul Mileniu al Erei Creştine” și Doctorat cu tema „Eneoliticul final-Bronzul timpuriu în zona deluroasă şi montană a Olteniei” în cadrul aceleiași prestigioase instituții.

Este autorul celor mai spectaculoase descoperiri arheologice pe raza Vâlcii de la începutul acestui mileniu iar împreună cu dr.Carol Terteci au fost invitați de către Academia Română să prezinte așezarea post-romană descoperită la Căzănești, „La Plută”: „Cercetarea arheologică realizată la Căzănești a contribuit substanțial la cunoașterea evoluției comunităților umane din zonă, pentru o perioadă întunecată, imediat după retragerea romană din Dacia. Până anul trecut, perioada cuprinsă între 271- sec V d. Chr. lipsea cu desăvârșire în arheologia vâlceană. Cercetarea demarată aici a condus la descoperirea unei așezări de tip Sântana de Mureș Cerneahov, fiind prima așezare de acest gen atestată în județul Vâlcea. Tot anul trecut, numărul așezărilor de acest tip s-a îmbogățit prin descoperirea unei noi așezări la Mihăești-punct Măgura.(…)”

Printre nenumăratele șantiere arheologice de unde au rezultat informații esențiale pentru Vâlcea și întregul sud al României, studii și sesiuni de comunicare, are la activ opt cărți publicate: „Perioada de tranziție spre epoca bronzului în zona deluroasă și montană a Olteniei”, Târgu Jiu, 2016, „ 100 de ani de la Marea Unire. Cercetarea Arheologică de la Perișani-Poiana Spinului” (în colaborare cu Carol Terteci și Claudiu Tulugea), Rm. Vâlcea 2018, „ Manifestări timpurii ale bronzului în zona deluroasă şi montană a Olteniei”, Râmnicu Vâlcea, 2021, „Buridava Dacică Jefuită” (în colaborare), Brăila 2025,  „Orlești, trecut și prezent. Valori de patrimoniu național,  evoluție și tradiții” (în colaborare Cristea Cristina Alina), Rm. Vâlcea 2025, „Moștenire culturală. Patrimoniul din sud-vestul județului Vâlcea. Zătreni” (în colaborare Cristea Cristina Alina), „Cetatea Aiudului. Cercetări arheologice și istoria unei cetăți” (în colaborare cu Gabriel Rustoiu și Paul Scrobotă), „Căzănești-La Plute, o așezare de epocă post-romană din nord-estul Olteniei” (în colaborare cu Carol Terteci și Andrei Măgureanu).