Curiozitati islandeze
In plin cod rosu de canicula va propun sa mergem macar cu gandul intr-un tinut ceva mai racoros si sa ne minunam de ineditul unei civilizatii vikinge. Islandezii abia reusesc sa populeze un cartier al Bucurestiului, doua treimi traind in capitala Reykjavik, mai sunt cateva orasele de coasta in nord si cam atat. Cu toate astea, sunt invidiati de multi europeni. Nivelul de trai este printre cele mai ridicate, nivelul cultural de asemenea. Nu exista clase sociale, discrepanta dintre cel mai sarac si cel mai bogat este cea mai mica. Am intrat intr-o librarie imensa, de vreo 300 mp, in micuta asezare Akureyri, era ticsita de lume, am vazut inclusiv mame care leganau caruciorul cu o carte in mana.
Economia lor se bazeaza pe energie ecologica foarte ieftina provenind de la izvoarele de ape termale si amenajarile hidrotehnice. Cel mai mare lac de acumulare se intinde pe 82 Kmp. O importanta sursa de venit o constituie balenele ce impanzesc litoralul insulei. Pe vremuri se vanau, acum sunt protejate si aduc turisti din toate colturile lumii. De altfel, acesta a fost si motivul prezentei mele in Islanda, fiica mea studenta la biologie marina fiind cooptata ca ghid pe un vas de agrement ce urmareste balenele in mediul lor natural. Imaginile sunt spectaculoase, vin atat de aproape de barca de poti sa le atingi cu mana, iar amintirile sunt urcate imediat pe Instagram.
Suprafata de uscat cu cea mai mica densitate demografica din Europa s-a format relativ recent din punct de vedere geologic. De altfel, in anii 60, in urma unei eruptii vulcanice, s-a nascut o noua insulita in nordul insulei principale. Ea nu poate fi vizitata, doar cercetatorii au acces, pentru a studia aparitia vietii de uscat. La un moment dat, toata suflarea stiintifica a mapamondului a fost starnita prin germinarea unei plante noi, necunoscute pana atunci. Alarma falsa. De fapt, ce se intamplase? Unul dintre cercetatori s-a dus intr-un loc mai ferit sa-si faca nevoile, iar din fecale a rasarit o tomata. Asa l-au aflat pe nesimtit. In ce ma priveste, am cautat sa le imput ceva, dar in afara de drumurile cu macadam din interiorul insulei n-am gasit nimic. Pe drumurile lor, cea mai intalnita masina este de departe Dacia Duster. Pe locul doi ar fi Tesla.
Interiorul insulei cat jumatate din suprafata Romaniei constituie un urias platou vulcanic cu peste 30 de vulcani activi, un peisaj selenar cu magma intarita si cenusa vulcanica la tot pasul, din care se revarsa gheizere cu apa clocotita. La Geyser o armata de turisti venisera sa vada locurile de unde se trage denumirea comuna a fantanilor arteziene cu apa termala. Mirosul de oua clocite provenea de la jeturile improscate in atmosfera la intervale regulate, altfel m-ar fi dus cu gandul ca imensa colectivitate mancase ceva stricat.
Desi este membra NATO, Islanda nu are armata, doar un mic contingent de garda de coasta. Prin secolul 18, islandezii au construit o fortareata ce a servit drept inchisoare timp de vreo 50 de ani. Ulterior, odata cu scaderea drastica a fenomenului infractional si-a pierdut utilitatea. Atunci islandezii au reamenajat inchisoarea, o asemenea cladire emblematica nu putea sa n-aiba vreun rost, drept urmare au transformat-o in resedinta primului ministru. Actualul prim-ministru se numeste Kristrun Frostadottir.
Si ca tot veni vorba, numele lor de familie au ceva atavic, nemaiintalnit prin alte parti. Fratele cu sora nu impart acelasi nume, si nici cu parintii. Se formeaza din prenumele tatalui la care se adauga terminatia son pentru baiat si dottir pentru fata. Halla Tomasdottir este presedintele Islandei si pe presupusul ei frate l-ar chema Tomasson. De altfel, Islanda este tara cu cea mai mare implicare a femeilor in politica. Miscarea feminista a dat chiar un partid Alianta Femeilor (Kvennalistinn). In 2009, Islanda a devenit prima tara al carei sef de guvern este homosexual recunoscut, atunci cand Johanna Sigureardottir a devenit prim-ministru.