Colţul liric (2)

LIDIA GROSU, poetă, cercerătoare, publicistă. Născută în satul Ruseştii Noi, raionul Ialoveni, în Basarabia. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Republica Moldova. Activează în cadrul Universității de Stat din Republica Moldova (USM) și se regăseşte în poezie, publicistică, hermeneutică literară. Cercetează Motivul dorului în poezia contemporană. Aspecte ale poeticii, temă pe care o reflectă în peste 35 de studii, unele din ele fiind parte a unor monografii colective. Participă la conferinţe naţionale şi internaţionale. Este membră a Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova.

Pasionată de poezie, este autoarea volumelor „Salcie sunt” (2002), „Pe aripa infinitului”(2008, „În mine m-ascund de tăcere”(2012) , „101 poeme”, colecția IDEAL (2012) şi a unor grupaje de versuri publicate în presa republicană, în cea românească, dar şi în culegeri colective. La începutul lunii octombrie 2012, în incinta Bibliotecii „B.P.Hasdeu” din Chișinău, Lidia Grosu a lansat volumul de versuri  „Simfonia verbului color”. Manifestarea a fost moderată de profesorul Vitalie Răileanu, renumit critic literar. Dintr-o cronică a Lidiei Ungureanu, publicată într-una dintre cele mai valoroase reviste literare românești – „LITERATURĂ ȘI ARTĂ” – aflăm că la serata literară au participat numeroși scriitori, ziariști, colegi de breaslă, universitari, studenți, elevi, rude ale autoarei, consăteni, alți iubitori de metaforă. Între participanți, câteva nume: preotul Octavian Moşin, Viorica Ţurcanu, doctor în istorie, regizorul Silviu Fusu, profesorul  Petru Сhetruş, actorul și poetul Sandu-Aristin Cupcea, Victor şi Tudor Gonţa, fraţii autoarei. „Tandră, lirică sau patetică, uşor expresionistă, autoarea cultivă programatic o formulă tradiţionalistă, arhetipală”, a spus acad. Mihai Cimpoi, prezent la manifestare. De altfel, în prefaţa cărţii, reputatul critic și istoric literar a subliniat că „dincolo de anumite revărsări retorice, se impune această notă dominantă a lirismului autentic, sincer, angajant”. „Lidia Grosu are un condei uşor, care parcă zboară scriind”,  avea să remarce, în final, academicianul Mihai Cimpoi. Poetul şi academicianul Nicoale Dabija, redactor șef al săptămânalului „Literatură și Artă”, a menționat că volumul de versuri  al Lidiei Grosu – „Simfonia verbului color“ –  are un titlu original ce-o reprezintă pe poetă al cărei cuvânt „ne zideşte în el” înfruntând blocada „vulcanului ce zace în noi”. Autoarea vine să-i înveţe pe ceilalţi cum să vadă lucrurile în adânc. Această carte e făcută din preaplinul sufletului ei. Aflându-se „în câutarea verbului” şi trăind „un refugiu în romantică”, Lidia Grosu zice: „Mi-am proptit de cer scrisul meu necăjit”, însă „de-ar fi să-mi aleg destinul, l-aş prefera pe cel al unei cărţi”. De altfel, poeta Lidia Grosu declarase cândva: „O carte de versuri este ca un copil care răsfaţă şi este răsfăţat.”