NAVIGARE NECESSE EST (II)


Avem, dinainte, apele Mării Egee. Pe întinderea lor sunt presărate 1.400 insule  (1/5 din suprafaţa Greciei), din care numai 115 sunt permanent locuite.  Ne aflăm în leagănul de naştere a celor două civilizaţii antice: minoică (Creta) şi miceniană (Peloponezia). Firul istorisirii, evocă numele legendarului rege Minos. Odată cu care, în prim plan, e adus  palatul gigant, înconjurat de labirintul grădinilor unde se ascundea minotaurul…Putem socoti că am descoperit un secret. Deci, merită să continuăm… Numeroase, altele,  aşteaptă  să fie date la iveală. Ascultaţi, numai: În drum spre Troia, regele Agamemnon o jertfeşte zeilor pe fiica sa  Ifigenia ; la reîntoarcere, şi el va fi omorât, din răzbunare, de către soţia sa Klitemnestra iar aceasta va fi ucisă de propriul fiu, Oreste, care a vrut, în acest fel, să-şi răzbune tatăl asasinat! Schimbând unghiul de vedere, dăm de vestigii, vase din metal şi ceramică, fresce împodobind pereţii palatelor din Knossos şi Phaistos, toate mărturisind gradul de civilizaţie atins de oamenii acestor locuri, a cărei culminare o constituie DEMOSUL,  prima formă democratică din lume, consemnată istoric. Salamis,  Maraton Termopile, Acropole, nume cu reverberaţii până în timpul de azi ! Şi nici nu s-ar putea altfel, fiindcă se perpetuează ca adevărate repere ale  creşterii şi descreşterii confruntărilor, până ce Grecia, scapă de cotropitori, reluând procesul refacerii. Phidias renovează Acropole, construind şi Partenonul, încep festivalurile de comedii şi tragedii ale lui Sofocle, Euripide şi Aristofan în timp ce Socrate, la poalele lui Acropolis, îşi ţine discursurile filozofice…Dar, scris fiind ca, fără schimbare, nimic să nu dureze la infinit, e rândul cuceririi romană să determine evenimente,  potenţând intensitatea  vieţii. Apropo, de labirint…Să-l presupunem alcătuit din puzderia insulelor, lăsându-ne ademeniţi a trage cu coada ochiului doar prin câteva…
Patmos. Insulă ce aparţine grupului Dodekanes şi care e socotită sfântă, fiindcă aici Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, cunoscut şi sub numele de Ioan Teologul, exilat de împăatul Domiţian, a avut în anii ‚95-‚96 viziunea apocalipsei, scriind cartea Apocalipsei, care închide canonul Noului Testament.
Naxos. Cea mai mare insulă  a Kykladelor. Atestată şi de legenda mitologică a lui Thesus care, după înfrângerea minotaurului, în drum din Creta spre Atena, o lasă pe această insulă pe Ariadna, considerată de insulari ca zeiţa vegetaţiei…
Delos. Insula face parte tot din grupul Kykladelor, lungă de 5 km şi lată de 250m. Un adevărat muzeu în aer liber. Alcătuită numai din piatră şi granit, cu o înălţime de 106 m, este, poate, una din cele mai importante din istoria Greciei Antice. Legenda spune că Leto, una din iubitele lui Zeus, am rămas gravidă. Ca să scape de gelozia Herei va fi ajutată de Poseidon,stăpânul mărilor şi fratele lui Zeus. Poseidon ridică o stâncă pe care o va numi Delos. Pe această stâncă, ivită din adâncurile mării, Leto va naşte gemenii Apollon şi Artemis….
Mikonos. 9.300 locuitori, pe o suprafaţă de numai 105 kmp, adăpostesc în cele aproape 10.000 locuri de cazare turişti veniţi din toată lumea să vadă morile de vânt, mica Veneţie, unde se află, evident, case de tip veneţian, cu balcoane din lemn, cu stâlpi, unii sculptaţi, care susţin numeroase acoperişuri din ţiglă roşie, cu balcoane închise, cu jaluzele tot de lemn, cu obloane situate drept la mare, dar şi cu stâlpi masivi din piatră ce le susţin în bătaia valurilor care îi spală…
Chios. Este a cincia mare insulă a Greciei, cu o populaţie de 53.000 locuitori. Cea mai mare producătoare europeană de mastic. Acest aur transparent  a fost folosit încă de pe vremea lui Hipocrat ca medicament iar efectul lui afrodiziac a făcut sultani să încarce corăbii întregi cu mastic pentru haremurile lor… Masacrul din Chios, tabloul lui Eugene Delacroix, înfăţişând vitrine cu cranii şi oase încredinţează eternităţii imaginea sacrificării de către turci a celor 40.000 de lucrători de pe plantaţiile de mastic.
Lesbos. Denumită şi insula măslinilor, aici, din cei peste 13 milioane pomi se produce anual, pentru export, circa 30.000 tone de ulei de măsline .
Lesbos, este cunoscută pe plan mondial prin legendara poetă Sappho, socotită excentrică şi clasată, mai târziu, ca bisexuală, deşi viaţa ei contrazice verdictul. Cu toate acestea, verdictul şi tradiţia merg mână în mână…
Tot în Lesbos, micuţul sat de ţărani, Moria, la  6 km. De  portul Mitilini îşi etalează renumele  prin resturile bine conservate ale  unui apeduct ce lega muntele Olymp din Agiassos cu Mitilini, pe o distanţă de 25 km.Arcadele şi stâlpii de susţinere, la o impresionantă înălţime  dau dimensiunile şi perfecţiunea unei civilizaţii apuse…
***
Am mai putea continua mult şi bine, că, aşa cum se obişnuieşte a spune în poveste, dar bănuiesc că, apelând la exerciţiul terapeutic al sugerării, v-am aţâţat suficient curiozitatea privind surprizele de care poţi avea parte în realitate. Convingeţi-vă, citind  „SECRETELE MĂRII EGEE ŞI MAGIA MĂRII NEGRE, cartea autorilor devotaţi călătoriei dr. Irina Dobrescu şi dr. Radu Gabriel Dobrescu, scrisă cu dorinţa de a aprinde şi în alte suflete această pasiune menită să înnobileze. Îndemnul dumnealor fiind :  Navigare necesse est, dar în real, pentru că numai astfel poate fi împlinită dimensiunea reală a vieţii! Interesant mi se pare un amănunt, peste care nu pot trece, înainte de a încheia  această plăcută misiune de a contribui la prezentarea către alţii cititori a acestui  meritoriu ÎNDREPTAR de cunoaştere a lumii.  Este vorba de regretul  autorilor că şi ţara noastră  este plină de bogăţii sub toate aspectele, care ar putea-o face aptă unui turism de mare anvergură, dar nepăsarea, lipsa unei voinţe, ne ţine încremeniţi într-un proiectul privind fericirea ca pe o iminenţă veşnic amânată. Altfel, n-ar fi de actualitate şi azi exclamaţia  lui Dinicu Golescu, prilejuită tot de o călătorie, dar acum aproape 200 ani, uimit de fireasca slobozenie a firii oamenilor pe care îi întâlnise, în comparaţia cu sastisirea şi încruntarea la uitătură a compatrioţilor : Niciodată nu o să se ridice deasupra neamului românesc acest nor întunecos, plin de răutăţi şi de chinuri … Măcar, să dăm curs îndemnului şi să ne bucurăm de lucrarea  celor  din lumea largă, care ştiu să-şi ţină la cinste şi respect darurile ce le-au fost oferite  de Dumnezeu… De aici şi stăruinţa mea ca prezentarea cărţii să nu se vrea mai mult  decât o transmitere mai departe a îndemnului neobosiţilor autori, cărora le mulţumim că-şi fac o datorie din a arăta şi altora complexa faţă a lumii, într-o imagine întregitoare din care nu lipseşte nimic, de la istorie, vestigii, civilizaţie, arheologie, administraţie, economie, gastronomie, şi, bineînţeles, înfăţişarea la zi, care uneori ni se pare incredibilă…
Ion NETE