„Trebuie să combatem fobia angajatorilor de a recruta persoane mai în vârstă”
• susţine deputatul vâlcean Dan Mazilu
Şomajul s-a transformat, în ultimii zeci de ani, într-o problemă națională nocivă. Cele mai afectate segmente de vârstă sunt cele trecute de 50 de ani. Din acest motiv, deputatul vâlcean Dan Mazilu a susţinut o declaraţie politică în plenul Camerei Deputaţilor şi i-a adresa o sesizare şi ministrului Muncii, Rovana Plumb. „Orice persoană fără un loc de muncă este o îngrijorare pentru orice guvern, pentru societate în general, dar și pentru mulți dintre noi. În numeroase studii, șomajul a fost asociat creșterii excluziunii sociale, sărăciei, bolilor de inimă, alcoolismului și dependenței de droguri. Din nefericire, la ora actuală, schimbările din domeniul economic, cauzate în principal de criza financiară, însă şi cele de pe piaţa muncii, prin reorientarea pe segmente de producţie şi servicii a firmelor, pentru a putea supravieţui în noile condiţii, au avut efecte directe asupra românilor. Dar cei mai afectați de criza locurilor de muncă sunt oameni care, după ce au muncit ani întregi şi şi-au întreţinut familiile, s-au trezit în situaţia dramatică să nu mai aibă acces la o sursă de venit, după ce şi-au pierdut locul de muncă. Este şi cazul vâlcenilor cu vârste de peste 50 de ani care sunt puși, acum, în faţa unei situaţii dificile. Însă nu cred că doar vâlcenii se confruntă cu această situație îngrijorătoare, ci, din nefericire, șomajul la această vârstă s-a transformat întru-o conjunctură nocivă națională. Rămasă fără un loc de muncă, această categorie de persoane, fie se adaptează noilor cerinţe pe piaţa muncii, fie apelează la propriile afaceri, dacă au capital sau spirit de iniţiativă. Însă cei mai mulţi încearcă se să reangajeze. Dacă au noroc şi prind ocazia unui interviu, se confruntă cu o nouă piedică, respectiv «baremul de vârstă». Angajatorul caută, de cele mai multe ori, persoane mai tinere, care sunt dispuse să lucreze şi pentru salarii mai mici, deci presupun costuri mai reduse pentru firmă şi un program prelungit. Astfel, chiar dacă omul are zeci de ani de experienţă în spate, are aptitudini şi putere de muncă, este nevoit să aştepte pe listele de la şomaj… o zi mai bună. Desigur, este adevărat și că această categorie de șomeri, în multe cazuri, se poate confrunta cu probleme de adaptare la noile cerinţe pe piaţa muncii, dar sunt prea puține astfel de cazuri. Chiar dacă obţin o nouă calificare, cursurile pe care şomerii le pot urma gratuit nu le promit şi un loc de muncă. Ca să mă fac și mai bine înțeles, persoanele de peste 50 de ani care sunt dornice să îşi schimbe şi domeniul de activitate pentru un job, nu primesc garanţia că la finalizarea cursurilor se pot integra pe piaţa muncii. Și asta chiar și în ciuda subvenţiei acordată de stat pentru angajaţii de peste 45 ani. Vă reamintesc, stimați colegi, că angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată şomeri în vârstă de peste 45 de ani primesc lunar o subvenţie, pe o perioadă de 12 luni, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, 500 lei, potrivit legislaţiei în vigoare. De asemenea, angajatorul este scutit pe aceeaşi perioadă de 12 luni de plata contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru fiecare persoană încadrată din această categorie. Angajatorii au însă obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani. Fobia angajatorilor români de a recruta persoane în vârstă trebuie combătută la orice nivel. Nu vreau să mai aud și sunt sigur că niciunul dintre dumneavoastră nu vrea să mai audă de cazuri, cum a fost cel al şomerului din Turda, de 58 de ani, care a cerut să fie eutanasiat pentru că nu îşi găsea un serviciu, nicio firmă nefiind dispusă să îl încadreze din cauza vârstei sale.
Soluțiile punctuale sunt și ele bune, dar pentru reducerea șomajului structural va trebui să mergem mai departe. Este necesară atacarea rigidităților structurale de pe piața muncii, creșterea productivității, măsuri pentru mobilitatea redusă a forței de muncă, reducerea asimetriei informaționale pe piața muncii și, în mod sigur, reducerea impozitării muncii, la care deja premierul Victor Ponta și cabinetul său lucrează cu succes. Dați-mi voie să salut succesul înregistrat de Cabinetul Ponta în privința reducerii șomajului. Însă, consider că această evoluție pozitivă trebuie să ne stimuleze să ne concentrăm toate eforturile pentru diminuarea acestui fenomen negativ. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, rata șomajului înregistrată în luna aprilie, respectiv 7,1%, a fost mai mică atât față de luna anterioară, cu 0,1%, cât și față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 0,2%, fiind înregistrați 702.000 de şomeri. Pe sexe, rata șomajului pentru bărbați o depășește cu 1,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,7% în cazul persoanelor de sex masculin și 6,3% în cazul celor de sex feminin). De asemenea, rata locurilor de muncă vacante a ajuns în primul trimestru la 0,9% după o creștere cu 0,24 puncte procentuale față de perioada similară a anului trecut, iar numărul de locuri de muncă vacante a ajuns la 32.000, cele mai multe fiind în activități de servicii și administrație publică, conform datelor INS. În comparație cu trimestrul similar al anului 2013, numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 10.200. Așadar, închei prin a sublinia că sunt convins că România poate şi le va construi viitorul și celor mai vulnerabili dintre șomeri, respectiv cei trecuți de prima tinerețe”, se arată în declaraţia lui Mazilu.