Toleranță și Halloween
Sunt încredințat că încă din antichitate sărbătorile au constituit, desigur, o supapă antistres cu care erau evitate revoltele. Pentru o clipă populația erau binedispusă, în numele patronului spiritual uita de inechitățile și muncile înrobitoare. Sărbătorile, îndeosebi cele religioase, au devenit tot mai numeroase cu timpul. Oamenii puteau fi ținuți în frâu și în acest mod. Însă aveau și o componentă economică esențială care s-a păstrat. Rotițele economice se învârteau cu precădere de aceste sărbători, la oraș se organizau târguri sau bâlciuri, cei avuți cheltuiau averi în pelerinaje costisitoare. Unii își trăiau viața cu un singur rost: de a ajunge vreodată la Mecca, la mormântul sfânt sau la Fatima, în funcție de religie. Altfel cheltuielile erau minime, fiecare își consuma energiile pentru a-și procura cele necesare traiului în gospodărie – definiția seacă a economiei de subzistență.
Pelerinajele au rămas și s-au transformat în turism religios, dar au apărut și sărbători păgâne pentru a impulsiona vânzările. Comercianții de azi nu se mai pot baza doar pe luna decembrie pentru a trăi tot anul. Le trebuie și Valentine’s Day, și Halloween, unde caracterul mistic este mai pronunțat, le trebuie și Black Friday, pur comercial, ce să ne mai învârtim după deget. Obiceiuri nesănătoase, la fel ca McDonalds, dar cine nu are micul său guilty pleasure?
Tinerii din ziua de azi au și ei nevoie de supapele lor, iar comercianții de asemenea. Toleranța la români ar putea să înceapă cu lucrurile simple. Halloweenul pe care tocmai l-am sărbătorit weekendul acesta nu este o sărbătoare satanistă. Este un mod inofensiv de a rupe convențiile sociale, de a oferi un alter ego spiritului rebel, într-un mod cât se poate de amuzant. Și din nou latura economică nu este de neglijat. Pentru că este asociat cu fenomenul Dracula, rezervările din zona Bran, Sighișoara și alte centre medievale sunt făcute cu mult timp înainte, reprezentând o importantă sursă de venit pentru comunitățile locale.
Și pentru că veni vorba de toleranță, vă reamintesc un fapt petrecut în urmă cu fix zece ani. Trupa rock Goodbye to Gravity concerta în clubul bucureștean Colectiv când acesta a luat foc. Bilanțul a fost tragic, 65 de morți, printre care și patru membri ai formației. Mulți s-au trezit atunci vorbind că incendiul petrecut de Halloween este o pedeapsă divină pentru mișcarea rock și cultura satanistă. De fapt, satanistul șef s-a dovedit statul român incapabil să-și salveze cetățenii.
Acum, la zece ani de la catastrofă, cum stăm cu toleranța la adresa semenilor noștri mai tineri sau mai altfel? Păi cel mai bun răspuns îl oferă Jandarmeria Română care a considerat că nu are altceva mai bun de făcut decât să amendeze supraviețuitorii și rudele celor uciși pentru depășirea timpului acordat unui marș în memoria tragediei de atunci. Deci toleranță zero. Scuzele ulterioare au fost penibile. Uneori mă sperie lipsa asta de empatie, mai ales față de persoane care au trecut prin momente cumplite. Suntem răi, frustrați, vedem beteșuguri doar la ceilalți. Chiar astea să fie trăsăturile definitorii ale poporului român? Hai să dovedim că nu.