RODICA SAGAIDAC: Alzeimer
Căutătorii de comori intră și ies din Paradis,
cel mai fericit Exod văzut de noi vreodată.
Amintirile lor căzute pe podeaua rece
se preling printre crăpăturile noii Ere,
cea mai nevinovată și străvezie Eră,
iar ei, căutătorii de comori,
aleargă, plâng, râd și scuipă
rugăciuni și blasfemii laolaltă.
Curioșii de pe margine,
cei ca mine și tine,
își curăță și ei mintea de preșul de la intrare,
mintea lor cu ochi mari și foarte rotunzi de uimire,
mintea lor care țipă:
– Ce frumoși sunt fericiții cu aripi de îngeri,
care nu se tem de prăpăstii și gropi,
de ruine și văi,
de ploi și furtuni,
nici măcar de hidoasa moarte!
– Ce frumoși sunt fericiții,
ce uită drumul spre casa cu podea crăpată și tavan căzut,
așteptând să fie luați de îngeri din stațiile imaginare.
RODICA SAGAIDAC s-a născut la 7 februarie 1978, în satul Râşcova, din Basarabia. După absolvirea studiilor gimnaziale, în anul 1992, vine la Bucureşti, unde îşi continuă studiile la Liceul „Gheorghe Lazăr”. În anul 1996, se înscrie şi frecventează cursurile Facultății de Litere (din cadrul Universității din București), pe care o absolvă cu nota maximă, în anul 2000. Studiile masterale le continuă la Universitatea de Vest din Timişoara, specialitatea „Literatură română şi intertextualitate”, studii pe care de asemenea le termină cu nota zece în anul 2002. Timp de cinci ani îşi pregăteşte cu minuţiozitate teza de doctorat sub îndrumarea reputatului critic şi istoric literar Dumitru Micu cu tema „Valorificarea tradiţiei cu mijloace moderne la Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi Mircea Cărtărescu” şi obţine titlul de Doctor în filologie cu calificativul ,,Magna cum laude”. În anul 2009, obţine certificatul de studiu limbii germane la Universitatea din Viena. În prezent se află în capitala Austriei.
Rodioca Sagaidac debutează, în anul 1990, cu un grupaj de poezii în revista Noi din Basarabia (nr. 3).
Publică poezie in reviste literare din Moldova și România (1992-2013): Limba şi literatura română (București); Feţele culturii (suplimentul literar al cotidianului Azi, București); Viața Basarabiei (Chișinău); Glasul naţiunii (Chișinău); Acţiunea (Galați); Tineretul liber (București); Literatura şi arta (București); Orizont (Timișoara); Noi (Chișinău).
Participă cu un ciclu de poeme în antologia de poezie a generaţiei ’90 Cântecele arcaşului, Editura Scripta, Bucureşti, 1994.
Debut editorial cu volumul Rugă în spaţiu pustiu, Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1996.
Devine membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, în 1996.
Volumul de poezii Carnavalul adâncurilor, gata de tipar în 2004, rămâne nepublicat.
Laureată a mai multor premii literare din Moldova şi România:
1992 Premiul naţional la concursul literar Grai şi suflet (Chişinău)
1992 Premiul naţional Lucian Blaga (Chişinău)
1993 Marele Premiu la concursul naţional Florii ’93 (Chişinău)
1993 Premiul revistei braşovene Astra
1994 Premiul II în cadrul etapei municipale şi naţionale al concursului de poezie Tinere condeie (Bucureşti)
1994 Premiul II la concursul naţional de creaţie literară Excelsior (Cluj-Napoca)
1995 Premiul I pe ţară şi pe capitală la concursul Tinere condeie (Bucureşti)
1995 Premiul Generaţiei ’90, promovat de suplimentul Feţele culturii al cotidianului Azi (Bucureşti)
1996 Premiul I la faza naţională a concursului Tinere condeie (Bucureşti).
Colaborări la numeroase emisiuni de Radio şi TV din Moldova şi România: Caruselul cultural (Timișoara), emisiunile studioului literar-artistic Orfeu(Chișinău), Unda tineretului (Chișinău) etc.
Studii teoretice şi recenzii în reviste de cultură din Moldova şi România (1999 – 2010): Silviu Angelescu, Mitul și literatura, București, Univers, 1999 / Revista de etnologie, vol. X, Editura Universității de Vest, Timișoara, recenzie Generația 60 și contextul literar postbelic, Viața Basarabiei, nr.4(8), 2003; Nichita Stănescu și modernitatea șocantă, Caiete critice, Nr. 3-5 / 2007; La lilieci – Imagine a satului arhetipal în disoluție, Caiete critice, Nr. 1/2009; Nichita Stănescu : O viziune postromantică a sentimentelor?, Caiete critice Nr. 3 / 201.
Obţine titlul de doctor în filologie (distincţia Magna cum laude) la Universitatea din Bucureşti cu tema Valorificarea tradiţiei cu mijloace moderne la Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi Mircea Cărtărescu sub îndrumarea prof. univ. dr. Dumitru Micu, în iulie, 2007, teză nepublicată.
Activitate ştiinţifică: Colaborator la Institutul de Istorie şi Teorie literară George Călinescu din Bucureşti în cadrul proiectului de cercetare Cronologia vieţii literare româneşti între 1944-1964 între 10/2006 – 06/2007; Asistent de cercetare la Firma Körpersprache und Kommunikation Maria Thanhoffer din Viena între 05/2008 – 01/2009 și 08/2011– 01/2012.
*
Poezia Rodicăi Sagaidac, ca totalitate, ca o lume în sine este, de fapt, o metaforă integratoare în care se simte peste tot sugestia lumii ca totalitate, într-un spaţiu în care perspectiva nu mai este introdusă de sufletul romantic, ci de unul neliniştit. Ciclurile cosmice devin stări ale spiritului. Este, fără îndoială, una din valorile poeziei româneşti. Este înclusă în antologia de poezie feminină basarabeană ce va ieşi, în curând, de sub tipar la editura „Gens Latina”, Alba Iulia.