
Radi spune că sărăcia din Buneşti va fi stârpită printr-un proiect european impresionant: „Sunt 99,99% şanse de a pune mâna pe cinci milioane euro!”
Recent, în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social Vâlcea, s-a discutat despre incluziunea socială şi reducerea sărăciei în judeţ ca și despre Strategia naţională în acest document 2015 – 2020 pentru următoarele categorii: persoanele sărace sau cu venituri reduse; copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și susținerea părinților; vârstnicii singuri sau aflați în stare de dependență; persoanele de etnie romă; persoanele cu dizabilități; alte grupuri vulnerabile (persoane dependente de droguri sau alcool, victime ale violenței în familie, persoane care au ispășit pedepse privative de libertate, persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune etc.); persoane care trăiesc în comunități marginalizate.
În cadrul aceleiaşi întâlniri, a fost înaintată şi o listă cu mai multe localităţi considerate poluri ale sărăciei: Bujoreni, Buneşti, Câineni, Dăeşti, Mădulari, Oteşani, Racoviţa, Sălătrucel, Şuşani şi Vaideeni.
Planul lui Radi: proiecte europene pe bani serioşi
Includerea uneia dintre cele mai bine organizate comune din judeţ pe această listă ruşinoasă nu l-a surprins pe edilul PSD, Viorel Radi. Acesta vede dincolo de statisticile oficiale şi vorbeşte de un proiect pe fonduri europene de cinci milioane euro: elevii care rămân peste orele de program să beneficieze de un sprijin financiar în valoare de 150 lei lunar, dar şi de o masă caldă zilnic, 400 de persoane din localitate să urmeze cursuri de calificare, dintre care 40 să poată demara o afacere primind 25.000 de euro: „Dosarul nostru este depus din 15 septembrie a.c. pe Programul Operaţional Capital Uman (POCU) și țintim o finanțare de circa cinci milioane de euro pe trei ani de cursuri de calificare pentru aproximativ 400 de persoane, din care 40 de persoane vor primi chiar de 25.000 de euro pentru înfiinţarea unei firme. Prin acest proiect, 500 de familii vor beneficia de material electrocasnice (TV, aragaz, frigider), iar elevii de la şcoală care vor rămâne două zile pe săptămână – o oră sau două peste program – vor beneficia de un ajutor în valoare de 150 de lei pe lună şi o masă caldă de 17 lei pe zi. Eu estimez șansele noastre de reușită la 99,9% iar răspunsul trebuie să vină în perioada imediat următoare!”
Planul statului: vorbe, planuri, idei…
Dintre măsurile adoptate la nivelul judeţului în vederea reducerii sărăciei și promovarea incluziunii sociale amintim: creșterea productivității exploatațiilor agricole mici și mijlocii, inclusive prin accesarea fondurilor UE; dezvoltarea economiei sociale în vederea creşterii oportunităţilor de angajare pentru grupurile vulnerabile; dezvoltarea grupurilor şi echipelor comunitare de intervenție integrată (ex. GIR); protejarea consumatorilor săraci și vulnerabili în perioadele de iarnă prin acordarea ajutorului pentru încălzire; creșterea importanței programelor țintite către grupurile vulnerabile; protejarea persoanelor vârstnice aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială; creşterea accesului la programul de învăţare şi formare pe tot parcursul vieţii pentru tinerii dezavantajaţi şi populaţia de vârstă activă; îmbunătăţirea accesului grupurilor vulnerabile la servicii de asistenţă medicală primară; consolidarea și îmbunătățirea asistenței sociale la nivelul comunităţii; asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale din serviciile sociale; creşterea accesului copiilor din grupurile vulnerabile la educație; dezvoltarea serviciilor de locuințe sociale; asigurarea sprijinului de urgenţă și creșterea capacității de prevenție timpurie pentru persoanele fără adăpost; creșterea participării la activități de voluntariat cu și pentru grupurile vulnerabile; îmbunătăţirea accesului la informații și cunoaștere; integrarea comunităților marginalizate; îmbunătățirea furnizării serviciilor prin consolidarea tehnologiei informaţiei; promovarea site-ului e-Incluziune.ro care este accesibil inclusivi persoanelor cu dizabilităţi de vedere; modernizarea sistemelor de plăţi.
Metoda națională de calcul a sărăciei absolute își propune să identifice gospodăriile care nu își pot satisface nevoile de bază alimentare, de servicii și de bunuri nealimentare, pe baza identificării unui minim necesar de consum pe adult echivalent. În plus, metoda folosește ca indicator de bunăstare cheltuielile de consum (și nu veniturile), ce aproximează mai bine nivelul de trai al gospodăriei în România (având în vedere ponderea semnificativă a resurselor nemonetare provenite din diverse activități în totalul bugetului gospodăriilor).
Metoda sărăciei relative calculate de Eurostat, adică pragul de sărăcie (sub care o gospodărie este considerată săracă), reprezintă 60% din media venitului disponibil pe adult echivalent. Întrucât pragul este calculat în funcție de veniturile persoanelor dintr-un anumit moment, această metodă măsoară mai degrabă inegalitatea dintr-o societate, fără a indica dacă persoanele deprivate material/care nu suferă de privațiuni materiale își pot satisface nevoile financiare de bază sau nu (de exemplu, dacă veniturile dintr-o societate s-ar dubla sau s-ar înjumătăți pentru toți indivizii într-un an, numărul de persoane aflate în sărăcie relativă ar rămâne constant). În general, există o suprapunere între sărăcia relativă bazată pe venit şi vulnerabilitate.
În România, populaţia estimată ca săracă sau vulnerabilă este de circa cinci milioane de persoane. Aceste persoane constituie grupul ţintă al Strategiei şi beneficiarii cheie ai măsurilor care sunt sau vor fi realizate în perioada 2015-2020. De remarcat că regiunile din România cu cele mai mari concentrații de populație aflată în risc de sărăcie sunt: Nord-Est (34%) și Sud-Est (30%). S-a constatat că sărăcia este de trei ori mai crescută în zonele rurale decât în cele urbane, deoarece la sate populaţia este îmbătrânită şi dispune de puţine surse de venit (în general pensii şi produse din gospodăria proprie). Persoanele care trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii sunt expuse atât la sărăcie (prin lipsa veniturilor) cât și la excluziune socială (resursele financiare reduse înseamnă mai puține oportunități de socializare cu prietenii și/sau familia, în timp ce lipsa unui loc de muncă poate duce la pierderea contactelor sociale). Se estimează că la nivelul judeţului o treime din copii trăiesc în sărăcie, iar riscul ca ei să rămână în această stare este mult mai mare decât la orice altă categorie de populație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au al doilea cel mai ridicat nivel de sărăcie, ca urmare a vulnerabilității lor pe piața forței de muncă. Mai mult de o treime din persoanele care au absolvit doar ciclul inferior al educației secundare se află în risc de sărăcie. Procentul scade la doar 15% în rândul celor care au absolvit liceul sau școala postliceală, respectiv la doar 6% în cazul celor care posedă o diplomă universitară. Lucrătorii pe cont propriu în agricultură sunt expuşi unui risc de sărăcie mai mare chiar decât şomerii, din cauza productivităţii reduse şi a absenţei pieţelor locale. Mulţi dintre ei nu contribuie la sistemul de asigurări de sănătate sau la cel de pensii. Vârstnicii singuri prezintă un risc mult mai ridicat de sărăcie decât persoanele din alte tipuri de gospodării. Din persoanele cu vârsta de peste 65 de ani care trăiesc singure, trei sferturi sunt femei. În timp ce peste 25% din vârstnicii singuri trăiesc în sărăcie, doar aproximativ 6% din cuplurile de vârstnici sunt în această situație. De asemenea, populația de etnie romă prezintă un risc mult mai ridicat de sărăcie indiferent de vârstă, educație sau zona în care locuiește, detaliu care ar putea explica prezența Buneștiului pe listă.