Două albume care onorează pictura românească de azi

Soleil de l’Est, „Prezenţe ale pic­tu­rii româneşti contemporane în Franţa, între 2009-2012”. Apărut sub egida Insti­tutului Cultural Român (director, Lilian Zamfiroiu) în condiţii grafice deosebite, albumul cuprinde lucrări ale pictorilor români care au beneficiat în ultimii patru ani de sejururi lunare de creaţie în Hexa­gon (pe malul Loarei şi pe ţărmul Medi­teranei) prin invitaţia şi suportul financiar al Asociaţiei Culturale Internaţionale Soa­rele Estului, iniţiată şi condusă de mai mulţi ani de către românii Mariana şi Mihai Gavaza. Albumul se deschide cu o substanţială prezentare a Asociaţiei pa­tro­natoare, semnată de preşedintele ei, Mihai Gavaza, şi un succint studiu sem­nat de pictorul timişorean Ciprian Rado­van. Fiecărui artist îi sunt rezervate câ­teva pagini cuprinzând picturi (realizate, de regulă, în timpul taberei) însoţite de câte un articol aparţinând unor critici de artă. Fiind imposibil de relatat cuprinsul celor 270 de pagini, voi nota totuşi nu­me­le artiştilor, odată cu un gând de laudă me­ritată: Levente Albert, Jan Albu, Ion Ata­nasiu Delamare, Dorin Baba, Cornel Bâr­san, Călin Beloescu, Dimitry Bro­detski, Viorel Chira, Mariana Cinteanu, Cristina Ciobanu, Dan Cioca, Bogdana Contraş, Gelu Costea, Rodica Costianu, Daniel Crăciun, Horea Cucerzan, Ga­brie­la Culic, Aurel Dan, Vasilii Diviza, Cor­nel Drăgan-Târgovişte, Suzana Fân­tâ­nariu, Andreea Foanene, Cosmin Frun­teş, Nicolae Găgeanu, Mihai Gavril, Da­niela Grapă, Ion Grigore, Carmen Groza, Nicolae Groza, Dan Hatmanu, Mirela Ior­dache, Nicolae G. Iorga, Irina Irimescu, Robert Koteles, Lucian Liciu, Mihaela Modalca, Costin Neamţu, Romul Nuţiu, Christian Paraschiv, Filip Petcu, Vasile Pop Negreşteanu, Ciprian Radovan, Cris­tian Sida, Vasile Tolan, Angela To­ma­selli, Corneliu Vasilescu, Petre Velicu, Teo­dor Vescu, Sergiu Zancu, Daniel Zbâr­cea. Albumul mai cuprinde, într-o sec­ţiune finală, texte şi imagini de la expoziţiile organizate în Franţa cu aceste lucrări, precum şi fotografii ale artiştilor la lucru şi în timpul liber. 

Doina Botez, Il corpo dell’immagine”. Prestigioasa editură de artă plastică SKIRA îi consacră marii noas­tre pictoriţe Doina Botez un album, cuprinzând opere realizate între anii 1989-2013; adică din anul stabilirii sale în Italia (la Roma) până în prezent. Este o secţiune verticală a unei vârste artistice palpitând în focul mistuitor al culorii. Toate nuanţele de roşu se combină cu evantaiul păunului, iar imaginea prinde – din ce în ce mai expresiv şi multiplicat în zeci de oglinzi – corp de femeie. Deloc serafic, îndelung fabulos, o metamorfoză exotică decantează imaginea acestei femei în iluzii, himere, solitudini, cortegii dionisiace (alături de pocale şi flautişti, de satiri şi măşti) dansatoare de fadou şi bacante urzind capcane, urcând-o până în oglinda fântânii lui Narcis. (Cele două tablouri aparent diferite ca subiect – „Pe Aventino” şi „Toamnă” – (natură moartă cu fructe) – nu fac decât să întărească aceeaşi regulă a culorii: ambele se scaldă într-un amurg însângerat). Un reputat critic de artă, Flaminio Gualdoni, girează această panoramă explozivă printr-un pertinent studiu analitic, din care nu lipsesc referiri şi comparaţii de valoare ce duc la Francesco Arcangeli, Kandinsky, Bacon, André Masson, Picasso – ca de la egal la egal.