Ce aduce nou Legea Comasărilor Terenurilor Agricole?
Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru stimularea comasării terenurilor agricole este tot mai aproape de MO. Potrivit inițiativei, fermierii beneficiază de garanţia fondurilor de garantare pentru creditele bancare acordate de instituţiile de credit pentru cumpărarea terenurilor agricole, precum şi de ajutor de stat pentru susţinerea cheltuielilor cu serviciile materiale, de cadastru şi publicitate imobiliară aferente acestora.Conform presei de specialitate, proiectul de lege arată că toţi cei care înstrăinează terenuri agricole beneficiază, după caz, de o primă pentru servicii notariale şi de cadastru, care reprezintă 100% din tarifele percepute pentru aceste servicii. În privința celor care cumpără terenurile agricole prin anumite credite, proiectul arată că împrumuturile bancare acordate de către instituţiile finanţatoare vor fi garantate cu terenurile achiziţionate. Mai mult, creditele bancare pot fi garantate şi prin alte garanţii agreate de instituţiile de credit şi/sau instituţiile financiare nebancare, precum şi de fonduri de garantare, în condiţiile prevăzute de Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria C, nr. 155 din 20 iunie 2008.Proiectul mai arată că, anual, din prevederile bugetare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul „împrumuturi” se alocă fondurile necesare garantării finanţărilor acordate potrivit prezentei legi de către instituţiile de credit fermierilor pentru cumpărarea de terenuri agricole. Comisioanele fondurilor de garantare sunt cele stabilite conform prevederilor de la pct.3.3 din Comunicarea Comisiei şi datorate de instituţiile de credit. “Singura metodă de modernizare a agriculturii românești este legată de comasarea terenurilor. Potențialul agricol al României este irosit din cauza fărâmițării excesive a pământului. În țara noastră, se înregistrează un dezechilibru structural prin existența unui număr foarte mare de ferme mici, în comparație cu fermele foarte mari. În anul 2000, fermele cu suprafețe între 1 și 10 ha au reprezentat 93,5% din totalul fermelor, reprezentând 32,3% din suprafața eligibilă pentru plățile directe pe suprafață. Pentru agricultura din România, comasarea terenurilor agricole, comasarea parcelelor reprezintă un element esențial al performanței în agricultură”, au susținut inițiatorii proiectului. Aceștia au dat și exemplul Olandei, care a avut un succes în ceea ce privește comasarea. “Olanda avea în urmă cu 50 de ani, 300.000 de ferme agricole, iar acum au rămas doar o pătrime, respectiv 75.000 de ferme, ceea ce nu a împiedicat-o să devină un mare jucător pe piața agricolă internațională. În acest moment, Olanda a ajuns, după SUA, cel mai important exportator de produse agricole, deși are de șapte ori mai puțin teren agricol decât România”, au mai comunicat inițiatorii proiectului de lege. Comasarea terenurilor agricole va putea duce în următorii ani şi la dezvoltarea sistemelor de irigaţii, dar şi la reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, în condiţiile în care, în prezent, plata irigaţiilor poate fi făcută numai de exploataţiile agricole medii şi mari. În plus, procesul de comasare a micilor terenuri în mari exploataţii agricole poate întări legătura dintre producţia agricolă internă şi formele de comerţ modern (supermarketuri, hipermarketuri) care în prezent este ruptă din cauza incapacităţii micilor proprietari de terenuri de a livra mărfuri în cantitatea şi calitatea solicitată de partenerii lor de afaceri.