3 februarie, dată cu greutate pentru Costești
• s-au împlinit 360 ani de când Matei Basarab își doarme somnul de veci la mănăstirea Arnota
Sâmbătă, 3 februarie 2018, comunitatea costeșteană a împlinit 360 de ani de când găzduiește osemintele marelui voievod Matei Basarab. Ctitorul Arnotei a fost adus aici în anul 1658, legenda spunând că fiind urmărit de turci, se refugiase pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriș, datorat și faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine ale unor biserici, iar Matei Basarab a hotărât că dacă va scăpa, va ctitori o mănăstire.
Paul de Alep, care a vizitat Arnota în anul 1658, a însemnat tradiția locală, spunând că mănăstirea a fost ridicată pe locul unei biserici de lemn, construită de «vornicul» Danciu, tatăl lui Matei. Tradiția despre vechimea monumentului a fost, de altfel, înregistrată și de alți călători străini și unii istorici au socotit-o ca fiind exactă, însă ea nu poate fi atestată prin documente, pentru că pisania bisericii a dispărut.
Același Paul din Alep, care a asistat la ceremonia înmormântării lui Matei Basarab, consemnează că acesta a cerut pe patul de moarte să fie îngropat la Arnota, dar urmașul său, Constantin Șerban, a dat ordin să fie înmormântat în exonartexul bisericii voievodale din Târgoviște, lângă soția sa Elina și fiul lor Mateiaș. Până la urmă, osemintele sale au fost transportate la Arnota, „așa cum și-a dorit-o din viață”, de voievodul Mihnea Radu III, ca urmare a invaziei turco-tătare din 1658, când i s-a profanat mormântul. Frumoasa piatră funerară în stil baroc se află, astăzi, alături de aceea simplă a «vornicului» Danciu, care, mort în 1595 în Transilvania, a fost mai întâi înmormântat „în catedrala din Alba-Iulia din grija și cu cheltuielile domniței Stanca, soția lui Mihai Viteazul”. Inscripția funerară de pe piatra de mormânt a lui Danciu arată că, în anul 1649, Matei Basarab a transportat la Arnota osemintele tatălui său.