Luni, de Sfântul Ilie: Pesceana împlinește 494 ani de la atestarea istorică


Pesceana, prin cetatea dacică de la Râpa Cărămizii ne aminteşte despre existenţa multimilenară a locuitorilor acestor ţinuturi. Despre această cetate dacică pomeneşte la 1885 A. Gorjan în geografia sa: „Lângă Cerna la defileul Cărămizilor se văd urmele unei vechi cetăţi.” Şi alte locuri din Pesceana sunt încărcate de istorie şi legendă. „La Războaie” (satul Negraia) este un punct fierbinte ce ne povesteşte de „bătălia” dusă de români contra turcilor.
La „Cuca Ciorii” (valea Pesceanei) şi-a stabilit Mihai Viteazul tabăra. Pornise pe marele drum al înfăptuirii Unităţii Provinciilor Româneşti. Cu viteazul voievod a plecat pe calea fără întoarcere şi un fiu al locului – căpitanul Cioară. Prin codrii seculari ai Pesceanei şi Cotoşmanului au hălăduit cetele haiducilor Dragu Terente şi Munteanu. Satul Ursoaia s-a numit cândva Puşcăşeşti – aşa cum este menţionat într-un document din secolul al XVIII-lea.
Atestarea documentară a localităţii datează din timpul lui Radu de la Afumaţi , adică la 20 iulie 1526.
Cântecul văii Pesceanei are valori aparte subliniate de cercetările întocmite încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către istoricul Nicolae Densuşianu. Tot aici marele folclorist Gh. N. Dumitrescu – Bistriţa mărturiseşte că „am fost străbătut de fiorul frumuseţii producţiilor populare. Atunci am cules „Alei codrule fârtate”, „Fir-ai bade blestemat”, „Mărită-te mândra mea”.
Valea Pesceanei a dat culturii române câteva personalităţi de mare valoare: Valeriu Anania, Elena Marinescu, Ion Ştefan Abagiu, Ion Marinescu – scriitori, Marin Predescu – cercetător biblioteconomie, Marin Popa folclorist, Marin Brânaru folclorist, dirijor şi compozitor.
Pesceana are un monument istoric din antichitate cu mare semnificaţie documentară. Este vorba de cetatea dacică de la Râpa Cărămizilor. Mărturiile arheologice descoperite aici vorbesc despre o „davă”, aşezare ce a înflorit pe vremea dacilor în acest colţ de ţară. Cetatea este aşezată „deasupra cumpenei văilor Luncavăţului şi Pesceanei”. Cea mai veche descriere a acestei străvechi cetăţi datează din 1874, când Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice iniţiază un „chestionar arheologic”.
Cetatea dacică menţionată în 1885, în Geografia lui A. Grojan. Aşezarea este traversată de un drum care mai târziu s-a numit „Drumul Râmnicului”. Ea se află la o altitudine de 500 metri. Cetatea are o „formă de potcoavă cu deschizătură spre punctul numit La Războaie. Zidurile au fost întărite cu palisade de lipitură de lut care în urma unor puternice incendii s-au transformat în chirpici ars”(Mihai Toartă – Cetăţi dacice în judeţul Vâlcea).
Arsura aceasta din cetate ce se aseamănă cu rămăşiţa din cărămidă a determinat pe vechii locuitori ai zonei să numească locul respectiv „Râpa Cărămizii”. Cel mai bine s-au păstrat „zidurile cetăţii pe platforma denumită La Scaun”.
S-au găsit aici un „vas borcan” format din ceramică, de calitate rudimentară, lucrat cu mâna, un vas fructieră, cu ceramică lucrată la roată arsă foarte bine.
Dealul Cărămizilor este numit astfel de către ţărani pentru frimiturile de cărămizi răspândite pe acesta. Bătrânii spun ca se zice că o cărămidă a fost în lungime de un metru şi jumătate, iar lăţime de 1/3 parte din metru. Ruinele acestea, potrivit lucrării „Cetatea uriaşilor” autor Dumitru Andronie, s-a constatat că ar fi fost în vechime o cetate a uriaşilor.
Comuna Pesceana a fost înființată în 1906.