Despre tipografiile şi tipografii vechiului Râmnic (3)
În activitatea tipografică de la Râmnic, erau angajaţi şi câţiva negustori, astfel că la 25 mai 1776, Nicoliţă Iovipali, aştepta la vama de la Câineni cele 50 de ocale de cositor, pe care trebuie să le aducă, conform înţelegerii la tipografia Episcopiei, trimise tocmai de la Graz de Hagi Constantin Popp.
Să facem o scurtă prezentare a familiei Iovipali, una dintre cele mai cunoscute familii de comercianţii din Râmnic: Nicoliţă făcea negoţ de import-export cu casa Marcu, din Sibiu, prin anul 1791. Suntem datori să vă prezentăm o mică parte din contribuţia adusă de tipografii râmniceni, care au lucrat cu dăruire la tipografia Episcopiei. Pe-n ceaslov din 1787, tipărit la Râmnic, apare înscris numele tipografului râmnicean de origine Dimitrie Popovici Mihail. Pe ceaslovul din 1792, avem numele altui râmnicean, Gheorghe Zeţarul, însemnat în frontispiciul de compoziţie tipografică. La fel pe-un acatist, tipărit la Râmnic, în 1810 avem numele tipografiilor râmniceni Gheorghe şi Nicolae. Pe Bucoavna din 1827, tipărită tot la Râmnic, apare Dimitrie Mihailovici.
Un alt mare episcop al Râmnicului Sfântul Calinic (15.09.1850 – 11.04.1868) a înfiinţat cu mijloace proprii Tipografia Kallinik – Ramnik, care începe să lucreze din 1861 până spre 1867.
La 26 ianuarie 1867, luminatul episcop a donat tipografia sa Consiliului Municipal al Oraşului Râmnicul Vâlcii, cu tot inventarul ei şi cu toate cărţile pe care le avea în depozit.
Un important cărturar, traducător şi tipograf, cu un important merit în activitatea de renovare a tipografiei Episcopiei de la Râmnic a avut-o şi episcopul Chesarie de Râmnic (26.12.1773-09.01.1780). În 1775, cu sprijin din Transilvania şi prin intermediul negustorului Constantin Hagi Popp, din Sibiu, realizează renovarea tipografiei, unde îndrumă activitatea de tipărire a unei serii de cărţi religioase, dintre care cele şase volume de mineie, scoase între 1776-1779, fiind principala contribuţie literar-cărturară a lui Chesarie. Pentru uzul tipografiei, primea comandă de la Sibiu în 27 iulie 1778, 52 cupe de ulei în butoaie de 2, cantitatea necesară la prepararea cernelii cu care s-au tipărit mineele”. (D.Z. Furnică, Din istoria comerţului, p.41)
Toate materialele necesare turnării literelor, tipăririi mineelor, erau ceruite personal de către episcopul Chesarie. „În luna iunie a anului 1778, negustorului sibian C-tin Hagi Popp i se cer 200 de ocale (o oca – 1,271 kg. În Ţara Românească)de plumb şi 30 de cositor care „ne ieste trebuincios în grabu” (idem, p.121). La 26 iunie 1778, negustorul sibian nota:„Cu ajutorul lui Dumnezeu, arăt ce târguieli trimit la părintele Episcopu Râmnicului:450 oca plumb a 20 bani, 67 oca cositor a 72 bani, vama la Sibiu la comândaş, cheltuială 8 lei şi 66 bani, vama la Câineni 2 lei, chiria până la Râmnic 3 lei 15 bani” (Marius Oprea, Plimbare pe uliţa tipografilor, p.79-80, Bucureşti, 1996).