Cultura are „casă nouă” la Horezu


casa_cultura1• directorul Constantin Iovan încearcă să reînvie „flacăra” culturală în oraşul ceramicii

„Imediat după Revoluție, în Ho­rezu s-a pierdut atracția pentru cultură, ca de altfel în toată ţara. La noi, au fost condiții nu prea prielnice pentru desfă­șurarea unor activităţi culturale mai deo­sebite, sala nefiind nici măcar încălzită. Ideea de la care adminis­tra­ţia locală, în frunte cu primarul Cons­tantin Niţu, a plecat a fost să moder­ni­zăm casa de cultură pentru a crea acel loc unde oamenii să vină de drag şi să se simtă confortabil”, declară Cons­tan­tin Iovan, directorul Casei de cultură „Constantin Brâncoveanu” din Horezu.

casa_cultura2Reabilitarea instituţiei horezene a însemnat un efort însemnat, mai ales că sala mare avea o infiltrație de apă sub scenă. „Clădirea este situată pe prundul râului Luncavăț, aici fiind în trecut o luncă, în copacii căreia cântau huhurezii, de unde vine şi numele «Cocoşului de Hurez» şi, implicit, numele orașului. Acum, toată casa de cultură are drenuri perimetrale care colectează toată apa de la un metru şi jumătate şi o duce în canalul de ape pluviale, deci nu rămâne nimic sub fun­dație. Dacă nu se făcea această rea­bilitare, acele infiltrații de apă intra­seră deja în fundație şi aveam parte de o prăbușire lentă, care degrada în­trea­ga clădire”, mai spune directorul Io­van. Modernizarea Casei de cultură casa_cultura3„Constantin Brâncoveanu” a presupus şi intervenţii la corpul administrativ, la sala de repetiții, la toalete, la instalaţia de sonorizare, la video-proiecţie. „Am mai obținut o serie de dotări pentru că eu am fost şi coordonatorul Centrului regional de resurse culturale pe sud – vest Oltenia, în baza unui proiect al Mi­nisterului Culturii”, declară Constantin Iovan.

Au fost reabilitate şi sediile din Romani, Râmeşti şi Urşani

În plus, sala de conferințe şi biblioteca au fost reabilitate. „Tot ceea ce reprezintă partea de infrastructură a culturii orașului Horezu a fost prins în casa_cultura4programul de reabilitare. Domnul primar Niţu a reușit cu fonduri proprii să reabiliteze şi căminele din satele care sunt aparținătoare de Horezu. Astfel, Căminul cultural de la Romanii de Jos a fost modernizat şi serveşte şi ca Centru de informare turistică. La fel, Căminul cultural de la Romanii de Sus, Căminul cultural de la Râmești sau Căminul cultural de la Urşani au fost modernizate. Lucrările la acesta din urmă nu sunt terminate, pentru că ne-a prins iarna, dar lucrarea o să o continue în primăvara acestui an”, mai spune directorul Iovan.

casa_cultura5Primul spectacol a fost subvenţionat din bugetul local

Deja, Teatrul liric din Craiova a avut un spectacol la Horezu. „A trebuit să subvenționăm din bugetul public ca să se joace spectacolul. Nu s-au vân­dut decât o suta de bilete, iar sala are 235 de locuri… Negocierea cu Teatrul liric fusese pe toate locurile din sală şi a trebuit sa subvenționam ca sa se joace”, spune Constantin Iovan.

Programul naţional în domeniul cultural a avut la bază şi aprobarea unui plan de activităţi pe trei ani după reabilitare. „Pe lângă faptul că trebuie sa aducem spectacole la casa de cultură şi oameni în sală, pentru ca asta e menirea acestei instituţii, avem şi alte direcţii de urmat: centru de informare turistică, loc de conservare a folclorului. În plus, trebuie să sprijinim formațiile artistice de dansuri, de cântece, mai ales că – pe baza Legii 129 – putem să venim în sprijinul formării ocupaționale cu niște cursuri de reconversie pentru adulți”, mai declară directorul Iovan.

Greutăţi cu personalul

Casa de cultură din oraşul Horezu poate căpăta şi statut de cinema­to­graf, dar administratorii acestei trebuie să identifice o sursă accesibilă pentru a proiecta filme. „Acum, sala de cine­ma din Horezu are mai mult statut de bar”, declară, cu supărare, Constantin Iovan. „Am trecut printr-o perioadă mai grea, pentru că la casa de cultură, în urma reorganizării, am rămas fără referenți. Cultura nu va produce bani niciodată, chiar şi cu un management performant şi oricât ne-am chinui noi… Produsul muncii noastre e altceva, se reflectă în educarea oamenilor, iar partea de patrimoniu cultural trebuie să reziste şi să ne deosebească de celelalte nații în contextul globalizării mondiale”, a conchis directorul Iovan.