Timp de două zile, la invitaţia ministrului Titus Corlăţean, zeci de diplomaţi în zona Horezu

După cum v-am mai informat, Vâlcea a fost timp de două zile gazda a zeci de ambasadori, veniţi în judeţul nostru pentru a vizita mai multe obiective turistice. Astfel, zilele trecute, drumurile şi lăcaşurile de cult din zona Horezu au fost „înţesate” cu autovehicule inscripţionate „Corp Diplomatic”. La această acţiune, au participat: Philippe Beke – Belgia, Kalliopi Avraam – Cipru, Huo Yuzhen – China, Gerard Corr – Irlanda, Johannes Hendrik Mattheus Van Bonzel – Regatul Ţărilor de Jos, Grigorios Vassiloconstandakis – Grecia, Michael Sternberg – Danemarca, Marek Szczygiel – Polonia, Ulla Vaisto – Finlanda, Jadranka Sturm Kocjan – Slovenia, Jan Gabor – Republica Slovacă, Andrea Gustovic Ercegovac – Croatia, Sami Shiba – Albania, Hamlet Gasparian – Armenia, Dan Ben-Eliezer – Israel, Milan Begovic – Muntenegru, Dusko Kovacevic – Bosnia şi Herţegovina, Dr. Pande Lazarevski – Macedonia, Laila Ahmed Bahaa El Din – Egipt, Ahmad Bader Aqel – Palestina, Boutheina Labidi – Tunisia, Mubarak Mohammed Alsuhaijan – Kuwait, Omar Ahmed Karim Berzinji – Irak, Taous Djellouli – Algeria, Dato Nik Mustafa Kamal Bin Nik Ahmad – Malaezia, Tran Xuan Thuy – Vietnam, Ayaz M. Khan – Pakistan, Diar Nurbintoro – Indonezia, Bahador Aminian Jazi – Iran, Komgrit Varakamin – Thailanda, Maria Eliana Cuevas Bernales – Chile, Manuel Gonzalo Vieira Merola – Uruguay, Jose Antonio Arrospide del Busto – Peru, Thenjiwe Ethel Mtintso – Africa de Sud, Okechukwu Fidelis Muoh – Nigeria, Nlando Augusto Bernardo – însărcinat cu afaceri afaceri interne Angola, Abderrahmane Rida – director regional AUF şi Chantal Moreno – director OIF.

Anul 2014 a fost declarat de către Guvernul României „Anul Constantin Brâncoveanu”, în cinstea domnitorului Țării Românești între anii 1688 și 1714. Trebuie spus că, în perioada în care Brâncoveanu a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici și mănăstiri din țările române. Încă înainte de a ajunge domnitor, el a ridicat două biserici, una la Potlogi, Dâmbovița și alta la Mogoșoaia, lângă București. După ce s-a urcat pe tronul Țării Românești, Brâncoveanu a mai ctitorit, tot în București, încă trei biserici, pe locul unora mai vechi: biserica Sfântul Ioan cel Mare sau „Grecesc”, demolată în secolul trecut, biserica mănăstirii Sfântul Sava, demolată în secolul trecut și Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, existentă și azi în centrul capitalei, recent restaurată. În această din urmă biserică, au fost depuse și osemintele ctitorului, în anul 1720, aduse în ascuns de la Constantinopol, de către soția sa, doamna Marica. A mai zidit o biserică în satul Doicești, Dâmbovița – în 1706. Împreună cu unchiul său, spătarul Mihai Cantacuzino, a ridicat mănăstirea din Râmnicu Sărat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, închinată mănăstirii Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai. Trebuie remarcat că, în vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale: Mănăstirea Horezu (sau Hurezi), cu hramul Sfinții împărați Constantin și Elena. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de binecredinciosul voievod trebuie amintite: Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi – Prahova.