O variantă șoc: „Regele munților” a rămas fără casă…
• defrișările masive și inconștiente din ultimii ani au fost recunoscute și oficial drept una din cauzele restrângerii numărului de urși, dar și a mișcări acestora
Ursul brun este, aproape unanim considerat „Regele munților”, deoarece nu are dușmani pe măsură . Culoarea blănii diferă în funcție de vârstă și anotimp, de la cafeniu deschis până la negru la animalele adulte. Ursul tânăr poartă un guler alb îngust, foarte bine definit care o dată cu înaintarea în vârstă se lățește, devenind galben, galben-cafeniu, până se închide la nuanța blănii. Măsurat, un urs puternic poate atinge o lungime de 2,50 metri și o înălțime care să depășească 1,30 metri, iar în greutate să treacă de 400 de kilograme. Vârsta sa poată atinge sau depăși chiar 30 de ani. Este un animal solitar, care își străbate teritoriul de primăvara până toamna în căutarea hranei. Nu are dușmani naturali, cu excepția omului. Unul din momentele deosebite din existența ursului brun îl reprezintă petrecerea anotimpului rece. Majoritatea dintre noi crede că, în perioada de iarnă, ursul se retrage în bârlog și doarme. În realitate, în tot acest interval, ursul stă într-o stare de somnolență numită hibernare, răstimp în care simțurile lui sunt treze, deci poate ieși oricând din bârlog dacă îl pândește vreun pericol. Ursul carpatin este un mamifer omnivor preferând carnea. Se hrănește cu plante, insecte melci, pești, păsări, mamifere mai mici decât el. Este recunoscut ca un prădător al câmpiilor de cereale, cartofi sau varză. Similar copiilor, adoră dulciurile fiind înnebunit după fructele de pădure. Totuși, preferata lui rămâne mierea de albine. În general, ursul carpatin este timid și pașnic. Singura situație specială în care devine feroce este aceea în care trebuie să-și protejeze puii.
Peste 6.000 de urşi mai trăiesc în pădurile din România, deşi acestea mai permit prezenţa a doar 4.000 de animale după ce în ultimii ani au fost defrişate pentru diverse construcţii, drumuri şi chiar unităţi de cazare turistică, iar din acest motiv urşii coboară pentru hrană în zonele locuite de oameni. Pentru a afla câţi urşi sunt în România, se folosesc mai multe metode, printre care identificarea după urme, prin care se măsoară şi se fotografiază urmele proaspete, metoda unităţilor reproductive – se măsoară urmele fiecărei femele cu pui, metoda estimării populaţiei după numărul de masculi la locurile de hrănire şi numărarea urşilor de către paznicii de vânătoare la sfârşitul toamnei şi primăvara, la ieşirea din bârlog. Cei care participă la vânătoare, plătesc de la 5.000 de euro în sus pentru un exemplar