Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice din Râmnic, reprezentat de fostul viceprimar, la Florenţa
Prezent în calitate de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al ICSI Râmnicu Vâlcea, fostul viceprimar, Gheorghe Ioniţă, a participat, în perioada 2-9 iunie, la a 25-a Conferinţă Internaţională –„International Nuclear Physics Conference”, desfăşurată la Florenţa, Italia, sub egida Uniunii Internaţionale de Fizică Pură şi Aplicată (IUPAP) sub patronajul preşedintelui Republicii Italiene, Georgio Napolitano. Cercetători din peste 50 de ţari, în special fizicieni şi chimişti s-au reunit în cadrul a nouă secţiuni paralele, prezentând cele mai noi rezultate din domeniul fizicii nucleare în cadrul a peste 300 de conferinţe orale şi peste 400 de postere. Două institute de cercetare din domeniul nuclear, din Romania, au prezentat comunicări ştiinţifice: Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN H-H) din Bucureşti, care a avut patru reprezentanţi şi Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice Râmnicu – Vâlcea prin Dr. Chim. Gheorghe Ioniţă, cu lucrarea „Noi elemente de contact pentru tehnologia detritierii apei grele, de la CNE Cernavodă. Lansarea a celui mai mare proiect de colaborare ştiinţifică internaţională a fost găzduit în Romania de către directorul şi academicianul Nicolae Zamfir. Proiectul se numeşte ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics). Acesta a invitat cercetători din lumea întreagă să se alăture echipei şi să contribuie prin experimentele proprii la îmbogăţirea cunoaşterii ştiinţifice şi la progresul tehnico – ştiinţific. Practic ELI-NP este cel mai mare laser din lume, care se va construi pe platforma fizică de la Măgurele, lângă Bucureşti. Centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare, în fapt cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, celelalte două centre fiind ELI-Beamlines şi ELI-ALPS şi vor fi construite la Praga (Cehia) şi, respectiv, Szeged (Ungaria). Aceasta infrastructură (ELI) de cercetare deschisă, dedicată investigațiilor interacțiunii dintre laser și materie la intensități laser foarte înalte, precum și aplicațiilor în fizica atomică și moleculară, fizica plasmei, medicină și fizica materialelor. La ELI participă 13 state membre și 3 state colaboratoare. Coordonatorul ELI este Consiliul Național al Științei din Franța (CNRS). România este reprezentată prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării și Institutul Național de Fizică a Plasmei, Laserilor și Radiației în calitate de contractor. Partenerii interesați de construcția ELI sunt: Franța, România, Cehia, Grecia și Anglia.
Finanţarea construcţiei acestor primi trei piloni ELI, în România, Cehia şi Ungaria, va fi făcută prin intermediul autorităţilor celor trei state, cu contribuţie europeană din Fondurile Structurale (în România, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – POS-CCE), potrivit unui comunicat oficial.
Costurile ELI-NP sunt de 356,231 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanţarea UE va fi de 83 la sută, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17 la sută din sumă. În prima fază de finanţare, care se încheie în 2015, Comisia Europeană a decis acordarea României a sumei de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fondurile structurale, iar a doua etapă de finanţare urmând să se desfăşoare între 2014 – 2016. Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalaţi cei doi laseri de mare putere şi sistemul de radiaţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017. Prezent în calitate de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al ICSI Râmnicu – Vâlcea la ceremonia punerii pietrei de temelie a noii construcţii, fostul viceprimar Gheorghe Ioniţă a declarat pentru ziarul nostru:
„Este fără îndoială un moment istoric, dar mai ales unul de mândrie naţională şi de recunoaştere internaţională a capacităţii cercetării ştiinţifice din România, de a găzdui şi dezvolta/ gestiona, administrativ şi ştiinţific un astfel de proiect unicat. Este un model de reuşită şi încredere şi o şansă de a pune stavila exodului creierelor din România, iar modelul poate fi urmat şi în alte domenii în care România are suficientă expertiză. Acest exemplu, precum şi proiectul ITER de realizarea a reactorului fuziune de la Cadarache –Franţa în care suntem implicaţi şi noi cercetătorii de la ICSI Râmnicu – Vâlcea, constituie o dovadă că se poate, că putem visa şi că vorba cronicarului –„nasc şi la România oameni”. Sper ca toţi cei prezenţi azi, aici la această lansare, mai mult de un sfert de guvern, să conştientizeze şi să sprijine mai mult investiţiile în cercetarea ştiinţifică drept singura modalitate de combatere a subdezvoltării.”
Amfitrionul ceremoniei a fost ministrul delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, la eveniment participând invitaţi cercetători din ţară şi străinătate precum şi reprezentanţi ai autorităţilor, care, într-un fel sau altul, au contribuit la susţinerea şi promovarea proiectului. De asemenea, au fost prezenţi la ceremonia punerii pietrei de temelie, comisarul europen pentru politică regională, Johannes Hahn, premierul Victor Ponta, ministrul Educaţiei şi Cercetării Radu Pricopie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, ministrul de externe, Titus Corlăţean, ex-ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, ex – preşedinţii autorităţii naţionale pentru cercetare ştiinţifică, precum: prof. Anton Anton şi Adrian Curaj, secretari de stat, academicieni şi parlamentari.