De unde a plecat scandalul

La sfârşitul lunii noiembrie, 15 senatori şi deputaţi au depus la Parlament o propunere legislativă (BP nr. 855/2013) privind transferul cu titlu gratuit a exploa­tărilor miniere Berbeşti-Alunu, din domeniul public al statului şi din adminis­trarea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (actualul Complex Energetic Oltenia), în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Judeţean Vâlcea. Printre cei 15 iniţiatori se numără şi 10 parlamentari de Vâlcea: Vasile Bleotu, Constantin Mazilu, Constantin Rădulescu, Aurel Vlădoiu, Cristian Buican, Ro­meo Rădulescu, Laurenţiu Coca, Adrănel Cotescu, Dan Niţu şi Florinel But­naru. În expunerea de motive a propunerii legislative se menţionează că „socie­ta­tea comercială CET Govora SA reprezintă singura sursă de energie termică, sub formă de abur tehnologic, pentru Platforma Industrială Sud a municipiului Râmnicu Vâlcea, princi­pa­lii consumatori fiind SC Oltchim SA şi SC Uzinele Sodice Govora – Ciech Che­mical Group SA. CET Govora realizează, de asemenea, şi serviciul public de furni­zare şi distribuţie a agentului termic de încălzire şi apă caldă pentru consumatorii de tip urban din municipiul Râmnicu Vâlcea, din care 28.900 de apartamente în blocuri de locuinţe şi 87 de obiective social-culturale (şcoli, spitale, grădiniţe etc.).

Producţia de energie electrică şi termică se realizează în cogenerare pe bază de cărbune inferior – lignit, provenit de la Exploatarea Minieră Berbeşti-Alunu, judeţul Vâlcea, aparţinând de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA Târgu Jiu. Pentru realizarea producţiei de energie electrică şi termică se consumă anual 2,1 milioane de tone cărbune de la Exploatarea Minieră Berbeşti-Alunu, ceea ce reprezintă 97% din energia termică primară, precum şi 30 de milioane de metri cubi de gaz metan pentru susţinerea arderii sau combustibil de rezervă (păcură), reprezentând 3% din necesarul de resurse. Datorită aportului foarte mare al cărbunelui în realizarea producţiei, preţul acestuia reprezintă factorul determinant pentru eficienţa economică şi, în mod special, pentru tarifele practicate de CET Govora pe piaţa de energie termică. În data de 30 decembrie 2011, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA Târgu Jiu a înaintat furnizorului de energie termică un act adiţional la contractul de furnizare prin care, pentru cantitatea suplimentară de 130.000 de tone de cărbune, solicitată în anul 2012 de CET Govora, preţul de livrare se majorează la 32,5 lei/Gcal, exclusiv TVA şi accize, faţă de 31,1 lei/Gcal, exclusiv TVA şi accize, cât a fost stabilit iniţial prin contract. Ca urmare a acestui fapt, la 10 ianuarie 2012, Consiliul Judeţean Vâlcea a organizat o întâlnire la care au participat persoane din conducerea furnizorului de energie termică şi de la marii consumatori industriali, respectiv SC Oltchim SA şi SC Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group SA.

Concluziile rezultate în urma acestei întâlniri au fost că majorarea preţului la cărbune determină creşterea preţului la produsele livrate de cei doi mari consumatori industriali, având în vedere că 80% din producţia SC Oltchim SA este destinată exportului, iar 70% din producţia SC Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group SA este destinată exportului. Efectele scumpirii preţului lignitului sunt diminuarea producţiei destinate exportului, ţinând cont că produsele chimice se află pe o piaţă puternic concurenţială; creşterea tarifelor practicate de CET Govora pentru producţia de energie termică sub formă de apă fierbinte, livrată populaţiei şi obiectivelor social culturale. Soluţia pentru crearea unei stabilităţi pe piaţa de energie termică ar fi preluarea de către Consiliul Judeţean Vâlcea a celor două exploatări miniere din judeţul nostru, respectiv din localităţile Berbeşti şi Alunu, dar şi crearea unei societăţi comerciale SC Complex Energetic Vâlcea SA, care să aibă ca obiect principal de activitate producerea şi furnizarea energiei termice şi electrice, precum şi exploatarea minelor şi carierelor de lignit din bazinul carbonifer Alunu-Berbeşti”.

 Trebuie adăugat că, încă din 2010, Consiliul Judeţean intenţiona realizarea Complexului Energetic, adoptând chiar şi o hotărâre prin care a fost aprobată iniţierea unor analize de către conducerea CET Govora, în scopul realizării Complexului Energetic Vâlcea. „Necesitatea realizării Complexului Energetic Vâlcea rezultă şi din faptul că CET Govora este angajată într-un proces amplu de retehnologizare şi ecologizare, în vederea conformării la cerinţele de mediu şi pentru creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în funcţionare a echipamentelor de bază şi auxiliare. De asemenea, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA Târgu Jiu urmează să fie integrată cu complexele energetice Turceni, Rovinari şi Craiova şi să formeze o companie energetică puternică, pe baza resursei de cărbune din bazinul Olteniei.

Un alt motiv pentru crearea acestui complex este acela că există o limită de suportabilitate pentru energia termică sub formă de abur livrat de CET Govora, datorită aportului semnificativ al energiei termice în costurile de producţie; precum şi faptul că aprovizionarea cu cărbune provenit din alte exploatări miniere, cum ar fi cele situate în Bazinul Motru, implică cheltuieli suplimentare aferente transportului, ceea ce ar determina creşterea preţului final al cărbunelui cu 25% şi, implicit, a tarifului aplicat populaţiei, ceea ce CET Govora nu îşi poate permite. Reorganizarea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia SA Târgu Jiu va viza şi includerea exploatărilor miniere Berbeşti şi Alunu în cadrul Companiei Energetice Oltenia, ceea ce va determina o dependenţă totală a CET Govora faţă de noua companie şi va pune societatea în situaţia de a-şi negocia şi mai greu condiţiile contractuale. În plus, a fost obţinută aprobarea finanţării, prin POS Mediu, a proiectului privind «Modernizarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2009-2028, în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterea eficienţei energetice». CET Govora asigură întreg necesarul de energie termică pe piaţa locală; asigură servicii de distribuţie şi furnizare de energie electrică de 550.000 MW/an. În plus, a fost realizată retehnologizarea electrofiltrelor la Cazanul nr. 7 pe cărbune, în vederea conformării acestuia faţă de concentraţia limită de emisii de praf în atmosferă. Pe lângă argumentele sus-menţionate, mai trebuie avute în vedere şi următoarele aspecte: CET Govora nu poate funcţiona decât intercondiţionat, împreună cu exploatările miniere Berbeşti şi Alunu.

Potrivit programului de restructurare a mineritului, până în anul 2018, urmează ca, la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA Târgu Jiu, să fie disponibilizaţi 1.000 de oameni. Tot aici este prevăzut să se păstreze în funcţiune doar minele de suprafaţă rentabile, iar cele neviabile să fie închise. Strategia energetică a României se va baza în continuare pe utilizarea cărbunelui pentru producţia de energie electrică. Toate aceste aspecte, dar şi faptul că Guvernul României a aprobat înfiinţarea Complexului Energetic Oltenia, prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia SA Târgu Jiu cu Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Craiova şi Complexul Energetic Rovinari, ne îndreptăţeşte să solicităm iniţierea unui proiect de lege privind înfiinţarea societăţii comerciale Complexul Energetic Vâlcea SA, la care Judeţul Vâlcea va fi în continuare acţionar unic la CET Govora , în baza Hotărârii Guvernului nr. 1005/2002, prin fuziunea prin absorbţie de către CET Govora cu exploatările miniere din localităţile Berbeşti şi Alunu, având ca obiect principal de activitate producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice şi exploatarea minelor şi carierelor de lignit din bazinul carbonifer Berbeşti-Alunu”, se mai spune în expunerea de motive la propunerea legislativă a celor 15 parlamentari. 

Un nou val de şomeri, respectiv 1.300 de mineri de la Exploatarea Minieră Berbeşti-Alunu, va intra în calculele AJOFM Vâlcea, după ce conducerea Complexului Energetic Oltenia a anunţat pentru 2014 că toţi salariaţii vor intra în şomaj tehnic, măsura a fost luată din cauza scăderii producţiei de cărbune de la 32 de milioane de tone la 25 de milioane de tone, pe fondul unor probleme tehnice.

Scrisoarea minerilor către cei 10 parlamentari

„Suntem o mie de salariaţi la carierele Berbeşti şi Alunu a căror soartă se află în mâinile dv. Vă spunem de la început că o mie de oameni înseamnă patru mii de voturi pentru dv. Nu luaţi această opinie ca pe o ameninţare, ci ca pe o informaţie realistă. Noi, vâlcenii din zona Berbeşti-Alunu, am respectat întot­deauna deciziile dv., iar prin votul acordat politicienilor din USL v-am arătat încre­derea şi respectul nostru faţă de platforma program şi politicile de dezvol­tare economică ale judeţului. De data aceasta, însă, vă informăm deschis că nu suntem de acord cu intenţia dv. de a prelua cele două cariere în vederea realizării Complexului Energetic Vâlcea, cu mai multe argumente. Înţelegem că, din exces de zel şi “patriotism local”, doriţi ca cele două cariere să fie admi­nis­trate de judeţul nostru, iar noi, salariaţii, respectăm şi apreciem instinctul de proprietate. Suntem datori, totuşi, să vă informăm că activitatea de minerit este o activitate foarte complicată, cu multe operaţiuni neprevăzute, cu risc ridicat de pericole atât ca accidente tehnice cât şi umane. Mineritul într-un sistem extins, cu mai multe cariere şi mai multe utilaje este rentabil. În caz de nevoie, carierele se ajută reciproc cu producţie sau subansamble, care, dacă ar fi cumpărate, ar dura foarte mult introducerea în fabricaţie a acestora, dar şi preţuri foarte mari. O simplă alunecare de teren implică anumite costuri foarte mari, dar şi întreru­perea producţiei pe perioade lungi, iar achiziţiile de terenuri şi exproprierile nerea­lizate la timp pot duce la închiderea perimetrului. Pentru asigurarea conti­nuităţii producţiei, în minerit este necesară asigurarea unei baze materiale şi a unui stoc de siguranţă de piese de schimb, materiale şi subansamble, ceea ce reprezintă importante imobilităţi financiare. În situaţia actuală, această bază există la nivelul CE Oltenia, însă, în cazul externalizării, este imposibil de recons­­tituit. Să nu uitam că, atunci, vom fi consideraţi de către CE Oltenia un con­curent şi nu un aliat. În expunerea de motive prin care se încearcă convin­gerea senatorilor să voteze acest proiect de lege, există multe neclarităţi şi neconcordanţe. Putem spune chiar că acest material este depăşit. Creşterea preţului la cărbune cu 4,5% în trei ani nu este o motivaţie, în condiţiile în care este sub nivelul inflaţiei şi mult sub procentele de scumpiri ale celorlalte produse şi bunuri. Noi, minerii din Berbeşti, credem că aţi luat această decizie fără o verificare amănunţită a datelor tehnice şi financiare. Sunteţi informaţi greşit că CE Oltenia ne consumă nouă banii. Realitatea este că CE Oltenia ne-a susţinut şi ne susţine activitatea. Ne-a plătit toate cheltuielile de exploatare, ne-a virat salariile la timp, ne-a asigurat toate condiţiile de lucru, bineînţeles în limita bugetului, dar fără discri­mi­nare faţă de celelalte subunităţi, indiferent dacă a înca­sat sau nu, contra­valoarea cărbunelui vândut. Noi vă sugerăm să verificaţi un singur indicator şi anume cu cât produce Exploatarea Berbeşti o tonă de căr­bu­ne şi cu cât o vinde, apoi să decideţi. Pe această cale vă mai informăm că un pro­cent de 90% din salariaţii celor două cariere şi-a exprimat opinia prin sem­nă­turi să rămânem în CE Oltenia, iar pe site-ul Senatului, pe perioada con­sul­tării publice, peste 300 de oameni au transmis opinii împotriva acestei legi. În baza principiului democratic, ţinând cont de faptul că cei afectaţi direct de intenţia d-voastră suntem noi, minerii, vă rugăm să luaţi în seamă opinia noastră, iar în plenul Senatului, atunci când se va dezbate acest proiect de lege, să votaţi împotrivă”.

Cu mulţumiri, 

Sindicatul Cărbunelui Berbeşti – Glomnicu Dorel, Sindicatul Independent Berbeşti – Chelcea C-tin, Sindicatul Solidaritatea Berbeşti – Alunu – Mînzatu Gh., Sindicatul Independent Olteţul – Vlădoiu Marcel”