
Corespondență din Indonezia, de la dr. Irina și Radu Dobrescu Fascinație în arhipelagul zeilor
Singura țară din lume care deține 17.508 insule este Indonezia. În arhipelag trăiesc 251 milioane de locuitori. Acest imens conglomerat de insule și insulițe mai este cunoscut și ca „inelul de foc” al vulcanilor submarini care, în decursul istoriei, au produs nenumărate nenorociri. Să ne amintim numai de erupția devastatoare din 1883 a vulcanului Krakatoa. Dezastrul care a avut loc în insula Krakatoa şi în strâmtoarea Sunda, din zilele de 26 și 27 august, s-a soldat cu 36.417 de morţi. Cât de puternic a fost zgomotul produs de erupţia vulcanului Krakatoa? Se spune că a depăşit oricare alt zgomot auzit vreodată în istoria omenească!
Cea mai populată zonă a Indoneziei este Java, cu 140 milioane de locuitori, urmată de Sumatra, Calimantan (partea de sud a insulei Borneo), Sulawesi, Bali, Lombok și Noua Guinee de Vest. Populația este majoritar musulmană, în ordine fiind credincioșii hindu și budiștii. În decursul anilor, am vizitat aceste insule, în afară de Java. Acesta a fost și motivul pentru care, în cadrul acestei mari expediții asiatice pe care o întreprindem, am inclus și o croazieră de o lună cu vasul Seabourn.
Am debarcat mai întâi în Jakarta, capitala Indoneziei, cel mai populat oraș din Java, insula care reprezintă doar 6% din întregul teritoriu al acestei uriașe țări, dar cu o populație densă (cum am specificat la începutul corespondenței noastre: 60% din întreaga populație a Indoneziei).
Orașul Jakarta, situat pe ambele maluri ale râului Ciliwung, poartă amprenta primilor coloniști, portughezi, dar si a celor olandezi, care au denumit orașul Batavia, nume pe care l-a purtat până în 1942, anul când japonezii i-au redat tradiționalul nume Jakarta. Printre cele mai importante obiective turistice vizitate menționăm vechiul, dar încă foarte activul port Sunda Kelapa, unde sunt acostate ambarcațiuni mari din lemn de teak care transportă, între insulele arhipelagului, materiale de construcții, minerale, cereale, fructe, diverse obiecte de uz cotidian etc.
Totodată, ne-a impresionat marea moschee Istiglal, aflată vizavi de frumoasa catedrală catolică St. Mary. Vizita noastră a continuat la Muzeul de istorie, apoi la Monumentul național Monas, care reprezintă poporul câștigător al libertății, la Palatul Istana Merdeka, construit de olandezi, precum și la renumita piață pentru pește, păsări Ikan, dar și a celei centrale, denumită Piața Glodok Market.
Interesantă a fost și vizita la școala unde a învățat președintele actual al SUA, Barak Obama. Chiar la intrare ne-a întâmpinat statuia elevului aflat în clasele primare. Desigur, orașul are și un Down Town ultra modern, străzi late, suspendate, autostrăzi, clădiri cu o arhitectură modernă. Cu toate aceasta, infrastructura nu face față numărului colosal de mașini.
Următorul obiectiv vizitat a fost orașul Semarang. Un oraș gigant, un port gigant, ca și Jakarta. Cu toate astea, nu ne-a oferit prea multe atracții. Semarang, „orașul roșu”, după faptul că aici s-a fondat, în 1920, partidul comuniștilor indonezieni, este totuși o urbe vie, animată, centrul Simpang Lima fiind un apreciat spațiu verde, înconjurat de magazine, restaurante, cinematografe. Am vizitat templele chinezești Tay Kak Sie și Sam Poo Kong, acesta aflându-se de fapt într-o peșteră, fiind construit în secolul al XV-lea, în timpul dinastiei Ming, de amiralul chinez Zheng He, care a debarcat aici cu 27.000 de soldați. Dar cea mai importantă vizită am făcut-o în ziua următoare la Borobudur, unul din cele mai mari temple de piatră din lume, situat la 70 km. depărtare de Semarang.
Este, într-adevăr, un templu fantastic! A fost construit în secolele VIII și IX, din piatră de munte, în formă pătrată, cu cinci terase, de-a lungul cărora sunt mii de basoreliefuri ce reprezintă scene din viața lui Budha, deasupra cărora se află încă trei de formă circulară cu 72 de stupe perforate de orificii pătrate, fiecare stupă conținând o statuie a lui Budha în poziție sezândă. În vârf, este o stupă centrală ce înfățișează Nirvana. Înălțimea totală de la sol până statuie atinge 31 de metri. Această construcție gigantă reprezintă învățătura budhistă, în conceptul carmelor, templu văzut de sus având aspectul unei Mandala. Îngropat în verdeață, templul a fost descoperit in anul 1815 de Sir Stamford Raffles și astăzi aparține patrimoniului mondial, fiind înregistrat la UNESCO, prin grija și cu fondurile căreia templul a fost restaurat în timp de 10 ani, proiectul finalizându-se în 1983. Vaporul cu care călătorim acostează, apoi, la Surabaya, alt mega port al provinciei Java. Aici am vizitat câteva lucruri interesante, între care casa Samponera, unde a existat cea mai mare manufactură de țigări din Java, subordonată companiei Philip Morris. Fabrica a fost proiectată pe sistemul clasic, manual, pentru a da de lucru unui mare număr de muncitori. Este un simbol al orașului. La primăria orașului am fost primiți cu gustări și răcoritoare, dar și cu un frumos spectacol folcloric. Am mai vizitat, după aceea, piațeta de flori, submarinul folosit de marina indoneziană până în 1953. Este expus ca monument în centrul orașului, lângă o frumoasă fântână arteziană care înfățișează un crocodil năpădindu-se asupra unui delfin.
În Probolingo, am vizitat mai multe biserici catolice, între care una foarte veche, din lemn, vopsită în roșu, ce datează din 1762. Interesante ni s-au părut și muzeul orașului, piața centrală, templul chinezesc și atelierul de baticuri. Plimbarea prin oraș am făcut-o cu rișca. O mare delectare!
După Java, au urmat nordul insulei Bali, portul Celukan Bawang, la 5 km. distanță orașul Singaraja, fosta capitală a provinciei. Ceva mai departe se deschide o frumoasă perspectivă04 montană cu trei lacuri. Pe malul lacului Bratan se află templul Ulun Danu, unde am asistat la o slujbă balinesă. Un alt templu interesant este Pojok Batu, dedicat unui preot javanez care a însemnat mult pentru credința hindu din secolul al XVI-lea. În templu este expus un sarcofag neidentificat, descoperit recent. Senzațională a fost și experiența din Slawi Bay, din insula Comodo.