CERTA GRUP – STUDIU DE CAZ… REAL. Adrian Palera, în cursa pentru relansarea cooperației vâlcene

• Palera junior vorbește despre rețeta salvării cooperației vâlcene; în același timp ne arată cum o parte din aceasta se prăbușește după decesul tatălui său • nesiguranța și teama că-și vor pierde locurile de muncă ar trebui să-i facă  pe cooperatori să vină alături de fiul regretatului Vasile Palera • așchia nu sare departe de trunchi – cum să mărești de patru ori veniturile pe timp de criză • legalitatea alegerii președintelui CERTA GRUP, supravegheată de la centru
 

În ultima perioadă a fost readus în discuție un segment important, cu ani în urmă, al economiei românești – cooperația. Asta nu că ar fi fost o grijă directă a Guvernului. Dar au venit europenii „de afară” și ne-au întrebat de întreprinderile de economie socială. Când eram gata să ridicăm din umeri că nu avem, tot ei ne-au arătat cu degetul în curtea noastră către cooperație. Odinioară unul dintre segmentele de bază ale economiei de mijloc, trecerea anilor și perindarea guvernelor, cu legile și interesele lor, au scos cooperația aproape pe o linie moartă.

La Vâlcea, Cooperația a avut un stâlp solid de rezistență; este vorba de regretatul Vasile Palera, cel care până-n ultimele clipe a trudit pentru cooperație. Una din cooperativele la care a pus acesta umărul a fost și CERTA GRUP. Acum, această societate se află într-un punct terminus – are în scurt timp alegeri pentru președinte și consiliu de administrație. În cursa pentru președinte s-a lansat și fiul lui Vasile Palera – Adrian Palera, care, în momentul de față, în societatea cooperativă ocupă poziția de șef serviciu comercial.

Ce l-a determinat pe Adrian Palera să ia decizia de a candida pentru preluarea frâielor CERTA? Până la urmă putea s-o facă foarte bine sub oblăduirea tatălui său, a cărui notorietate era recunoscută între membrii cooperatori. Din punctul acesta de vedere, mi se pare mai corect și mai drept să obții ceva cu forțele proprii. În plus, Adrian Palera nu vine din cosmos; are o experiență de invidiat, atât în domeniul privat cât și în cooperație. A lucrat în cooperație, a înființat și dezvoltat magazinul Optica medicală, a făcut munca de jos la Metalochimica, a făcut lucruri frumoase și la Marcomex, nu și-a dezamăgit nici colaboratorii cu care a dezvoltat afaceri de succes în domeniul accesoriilor auto, pe toată zona de sud a țării; ca șef departament comercial al CERTA GRUP a căutat să se adapteze secolului 21 în ceea ce privește designul, dar și serviciile oferite. Personal, mă simt ok în cafeneaua Daly Cafe din complex Gama, am auzit prieteni care merg numai la Anne Cafe din Traian și găsesc acolo exact ambianța care le place, cu toate că oferta în zonă este foarte îngăduitoare. Am un prieten la frizeria-coafor din Gama și vorbește la superlativ de Palera junior, fără să știe că îl cunosc și l-aș putea „turna” dacă ar zice ceva de rău.

Rețeta dezvoltării cooperației

Și-atunci nu am mai pierdut timpul. Mi-am zis: mă interesează subiectul. Vreau să-l cunosc pe Adrian Palera, să mă conving cu adevărat că așchia nu sare departe de trunchi, să văd dacă secolul 21 a ajuns  și la CERTA GRUP sau suntem încă în anii 90.

Ca să nu mai lungim vorba, Adrian Palera are un program îndrăzneț, dar realist de dezvoltare, structurat pe mai multe domenii de activitate:

activitatea de producţie: tâmplărie PVC şi aluminiu, prelucrări metalice panouri solare şi fotovoltaice („copilul de suflet” al lui Vasile Palera)

CERTA Fashion – confecţii export, precum și confecții pentru piaţa internă. Palera se bazează pe un potenţial uman deja existent. Și dacă tot sunt oameni pregătiți este și păcat să nu dezvolte această activitate, nu? Adrian Palera vine și cu un exemplu din ograda proprie „…avem un spațiu închiriat unde se produce numai pentru Anglia și are aproape 100 de oameni. Dacă ei pot, noi de ce nu am putea s-o facem?”

Comerț în baruri și magazine. În ceea ce pri­vește acest aspect din poziția sa de șef departament comercial, Adi Palera și-a pus amprenta locațiilor pe care CERTA le-a avut în administrare și exploatare. Un simplu exemplu este barul din cartierul Traian care a fost adus de la vânzări de 6000 de lei pe lună la 23.000 de lei/lună, pe timp de criză. Cum a făcut asta? A lucrat la mentalitatea lucrătorilor, i-a discipli­nat și motivat într-un mod profesionist, le-a impus un targhet care să asigure un echilibru între venituri și cheltuieli, dar și o minimă cointeresare.

CERTA Logistic: la un moment dat furnizorul din Germania de panouri solare ar fi dorit să facă un centru regional pentru desfacerea componen­telor și subansamblurilor necesare pen­tru asigurarea ga­ran­țiilor la panourilor solare sau dacă omul vrea pur și simplu să le cumpere. Marea dezamăgire este că, după ce Vasile Palera a murit, proiectul a fost tras pe linie moartă. Acum urmașul său vrea să-l reactiveze și să le dea de lucru meseriașilor pe care acesta îi are deja formați pentru acest gen de activitate.

Salon înfrumusețare, coafor;

CERTA servicii – service – atelier, ITP, vopsitorie vulcanizare;

În ceea ce privește service-ul auto și legat de dezvoltarea activității din domeniul panourilor fotovol­taice, Adrian Palera a venit cu o idee eco­nomică salvatoare. Deasupra service-ului se poate face un câmp de panouri fotovoltaice, care printr-o investiţie nu foarte mare îşi scoate consumul propriu de curent, iar cu energia livrată în circuitul naţional și certificatele verzi primite de la stat, în maxim un an de zile, investiţia este amortizată.

Cooperația s-a dezvoltat investind

„Anul trecut, pe când tatăl meu trăia, am făcut o analiză asupra activității noastre. Aşadar: 41 la sută din activitate o reprezentau chiriile, 34 la sută vân­zări mărfuri, activitate comercială, diferența, 24 la sută – prestări servicii și producție. Trebuie dez­voltate cât mai mult activitățile de producție vânzări și prestări servicii ca să ne putem numi și noi întreprinde de economie socială – scopul este să se creeze comunității în care există posibilitatea unor locuri de muncă. Aceste activități sunt genera­toare de profit în comparație cu niște chirii care merg în jos”, spunea Adrian Palera.

Rețeta îngropării cooperației

Din iulie 2012, CERTA nu a mai avut nici o activi­tate în domeniul panourilor solare și fotovoltaice. Înainte participa la târguri, traininguri, existau lucrări – ultima la un cămin spital din comuna Lădești, înainte un parc de panouri solare la o facultate privată în București, pe căminul studențesc și cor­purile administrative. „Trebuie să reconstituim toată activitatea legată de panourile solare, de logistică, marketing, reclamă. Nu te caută nimeni dacă nu te pro­movezi”, exclama vizibil iritat de situație Palera.

Centrul regional distribuție a suban­sam­blelor și componentelor pentru pa­nouri solare, o ideea care a fost îngro­pată.

Atelierul mecanic este neproductiv: «avem mașină de prelucrare prin electroeroziune; nici nu a fost desfăcută din țiplă, după ce a murit tatăl meu; sunt 2 turbine pentru microhidrocentrale elec­trice, care nu le exploatează nimeni», utilaje care reprezintă creaţia oamenilor din atelier şi care nu au fost finalizate.

„Eu personal am discutat nopți în­tregi cu tatăl meu ce va fi cooperația și care va fi viitorul cooperației. În acest moment nu există nici un gând de dezvoltare, nu te poți baza la nesfârșit pe chirii și doar atât. Există opinia că merge oricum. Eu ţin la oameni, vreau să dezvolt activităţile CERTA, nu să le închid sau să dau oameni afară. Ţin foarte mult la activitatea de la croitorie şi la oamenii de acolo, la cei de la service, la cei de la atelierul mecanic, la cei care se ocupă de activitatea comercială, la cei de la coafor. Este vorba de soarta a circa 100 de oameni. Doar investind vom dezvolta activităţile, vom putea să păstrăm locurile de muncă și vom putea plăti salariile”.

Adrian Palera pune foarte mare preţ pe activitatea de marketing; are nevoie de clienţi noi aduşi prin metodele moderne, site – partea care să se ocupe strict  de confecțiile de la CERTA, vrea să implementeze un magazin virtual – cel care accesează cumpărăturile on-line este un fin cunoscător. Cooperația tre­buie să nu mai fie închistată, neadap­tată la cerințele actuale ale pieței.

„Dacă stai cu curul pe cămașă așteptând salarii mari care vin din niște chirii, nu vei da înainte nicio­dată! Și-așa chiriile sun în scădere. Ce faci, dacă nu se mai poate trăi din chirii. Iei bani, plătești salarii, dar la un moment dat nu mai merge treaba. Ce faci, vinzi spațiile? Aceste spații, construite din banii oamenilor, au fost făcute să producă”.

«Nu e vorba de moștenire, mi s-a pus pe inimă»

„Nu vreau ca această candidatură a mea în funcția de președinte a CERTA să fie considerată ca o moștenire de familie. Pur și simplu eu văd viitorul cooperație altfel. Eu vreau să dezvolt activități noi, să aplic metodele de penetrate a pieței actuale. Eu vreau să angajez personal prin această dezvoltare a activității comerciale nu să dau afară. Nu vreau să trăim din chirii sau să vindem spațiile la agenți economice care să facă aceeași activitatea care am putea-o presta și noi, oferind locuri de muncă, salarii și, de ce nu, produse și servicii autohtone, realizate de personal cu adevărat pregătit și testat în câmpul muncii. Nu este vorba de ierarhie, mă doare ce văd, «mi s-a pus pe inimă» cum zice munteanul și nu vreau ca tot ceea ce înseamnă cooperație și până la urmă ceea ce a realizat și tatăl meu, să fie distrus. Am discutat nopți întregi cu el, înainte să moară, despre cooperație, despre problemele și viitorul ei. În ciuda aparențelor, aveam o relație fabuloasă cu tatăl meu, chiar dacă lui nu-i stătea în caracter să mă laude prea mult, pentru a nu crea impresia celor din jurul lui că mă favorizează. Așa că a trebuit să mă ridic prin propria mea muncă.

Propaganda care mi se face este total pe dos, că vreau să dau afară, când pe mine, dimpotrivă mă interesează să reactivez toate activitățile aducătoare de profit, să dezvolt activitatea și eventual  să creez noi locuri de muncă”.

Despre alegerea președintelui

Iată o prevedere din Ghidul pentru organizarea și desfășurarea adunărilor generale ale societății cooperative meș­te­șugărești de care membrii cooperatori trebuie să țină seama, pentru a-și desfă­șura activitatea în conformitate cu legea. Așadar: în situațiile în care în aduna­rea generală ordinară trebuie să se procedeze la alegeri, la ordinea de zi a acesteia se vor include, potrivit situa­ției concrete, următoarele puncte dis­tinc­­te:

• alegerea președintelui, prin vot obligatoriu secret;

•  alegerea celorlalți membri ai consiliului de administrație, prin vot obligatoriu secret;

• Alegerea cenzorilor și a suplean­ților, prin vot obligatoriu secret;

Alegerea consiliului social/res­pon­­­sabilului cu probleme sociale, aco­lo unde statutul prevede aceste instituții.

Aceasta este succesiunea nor­mală a desfă­șu­rării adunării generale ordinare și nu comasa­rea alegerii președintelui cu cea a consiliului de administrație, cum ar dori unii autori.

În acest sens, Adunarea Generală reprezintă organul suprem de condu­cere, abilitat în adoptarea hotărârilor care privesc activitatea societății, adu­nare generală alcătuită din 62 de membri cooperatori.

Din acest motiv oficialii coope­ra­ției de la București ar trebui să acorde o atenție deosebită legalității alege­rilor de la CERTA GRUP Vâlcea.