Arheologii vâlceni Ion Tuțulescu și Carol Terteci au prezentat descoperirea istorică de la Căzănești în fața Academiei Române
• cei doi muzeografi au impresionat cu detaliile despre așezarea de tip Sântana de Mureș Cerneahov, prima de acest gen atestată în județul Vâlcea
Între 25-27 martie 2026, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” în colaborare cu Biblioteca Academiei Române – Cabinetul Numismatic și Muzeul Municipiului București au organizat sesiunea „Metodă, teorie și practică în arheologia contemporană”. Desfășurate în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” și Cabinetul Numismatic (Biblioteca Academiei Române), lucrările sesiunii au inclus și prezentarea celor mai importanți arheologi vâlceni, dr. Ion Tuțulescu și dr. Carol Terteci despre așezarea post-romană descoperită la Căzănești, „La Plută” : „Cercetarea arheologică realizată la Căzănești a contribuit substanțial la cunoașterea evoluției comunităților umane din zonă, pentru o perioadă întunecată, imediat după retragerea romană din Dacia. Până anul trecut, perioada cuprinsă între 271- sec V d. Chr. lipsea cu desăvârșire în arheologia vâlceană. Cercetarea demarată aici a condus la descoperirea unei așezări de tip Sântana de Mureș Cerneahov, fiind prima așezare de acest gen atestată în județul Vâlcea. Tot anul trecut, numărul așezărilor de acest tip s-a îmbogățit prin descoperirea unei noi așezări la Mihăești-punct Măgura.
Pentru aceste comunități se observă amplasarea în zonele de luncă la o anumită distanță de drumul roman, care era cu sigurantă încă în uz, refuzând să se stabilească în fostele așezări romane din zonă (aici ne referim la situația microzonei Căzănești). Interesant este faptul că reutilizează material de construcție roman, dar și faptul că întrețin relații comerciale cu imperiul.
Amplasarea în aceste zone denotă o perioadă mai liniștită, în raport cu perioada secolelor VI-VII unde observăm că noile comunități evită rutele principale și se retrag în zone adiacente acestora (cazul așezării de tip Ipotești-Cândești de la Mihăești, punct Huidu II, cultură arheologică ulterioară comunităților de tip Sântana de Mureș-Cerneahov).
Pentru zona Oltenie, reprezintă al patrulea punct atestat arheologic și singurul cercetat. În anul 2002, Florin Petrescu realiza un repertoriu al descoperirilor de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, identificând în România un număr de 1915 puncte. Interesant este faptul că acesta nu menționează nici un punct pentru Oltenia, punând sub semnul întrebării primele trei puncte menționate de arheologul Ion Ioniță (descoperirile de la Băbeni-Oltețu, Almaj și Lazu).
Am prelevat probe pentru datările radio-carbon, datări transmise la laboratorul din Debrecen. Rezultatele acestor importante cercetări pentru județul Vâlcea, dar și implicit pentru întreaga zonă a Olteniei vor fi subiectul unei importante lucrări stiințifice, lucrare care sperăm că o să vadă tiparul acest an.
Ce am cercetat?
O așezare deschisă, nefortificată, așezare care se întinde pe aproximativ 14 ha.
Ce asteptări sunt?
Continuarea cercetărilor și de ce nu, descoperirea necropolei și corelarea informațiilor dintre necropolă și așezare” au fost explicațiile echipei Tuțulescu-Terteci în fața celor prezenți.