Apărarea şi promovarea celor mai importante interese ale cetăţenilor românii (2)
Chiar şi după adoptarea legii 263/2010 am venit cu mai multe propuneri legislative de modificare şi completare a ei. Astfel, cea mai recentă este propunerea L207/2012 prin care încercăm să aducem o modificare a varstei şi stagiului de cotizare, în sensul ca femeile, dacă doresc, să poată opta pentru vârsta standard de pensionare de 65 de ani şi reglementarea stagiului complet de cotizare la 35 de ani pentru persoanele care se pensionează la 65 de ani.
2.2. Persoanele care au lucrat în condiţii grele de muncă, în terminologia acuală – condiţii deosebite şi speciale – au trecut printr-un adevărat calvar în ultimii 7-8ani. Din acest motiv, în prima parte a anului 2012 am luat iniţiativă, împreună cu alţi colegi, de a îmbunăţăţi operativitatea aplicării legii în acest domeniu. De ceea în Propunerea legislativă, L79/2012 pentru modificarea şi completarea articolului 30 din Legea263/2010, am prevăzut ca toate activităţile şi unităţile care au obţinut sau care vor obţine avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii speciale, conform HG. 1025/2003 să fie incluse în anexa la lege iar evaluarea şi actualizarea listelor cu astfel de locuri de muncă să se facă periodic la doi ani, fără a necesita, de fiecare dată, alte prevederi legislative.
Prin propunerea legislativă L 574/2011 de modificare a legii pensiilor am urmărit o mai bună reglementare a pensiei de invaliditate, a creării condiţiilor pentru recuperarea capacităţii de muncă şi a încadrării într-un loc de muncă potrivit a persoanelor care au suferit o invaliditate.
2.3. Între categoriile cărora le-au fost afectate grav statutul profesional legal şi drepturile sociale au fost şi cadrele militare. Legea specială privind pensia militarilor, drept caştigat de armata română încă din timpul reformelor lui Alexandru Ioan Cuza, a fost abrogată, iar situaţia cadrelor militare active şi a celor în rezervă a fost reglementată alambicat de o serie de ordonanţe guvernamentale şi de noua lege a pensiilor publice. Ceea ce a creat mari nemulţumiri şi revolte neincheiate nici în prezent. Nu numai ca le-a fost afectat dreptul la pensie, dar cadrele militare disponibilizate nu mai au dreptul nici la muncă prin cumulul pensiei cu salariul aşa cum li s-a promis şi cum fusese reglementat în perioada marilor disponibilizări din armată, ca efect şi condiţie ale aderării la NATO.
Pentru a corecta o serie de nedreptăţi în privinţa statutului cadrelor militare active şi în retragere am iniţiat mai multe propuneri legislative. Propunerea legislativă L315/2012, elaborată prin consultarea cadrelor militare şi în rezervă şi aflată încă în lucru la Camerele Parlamentului, reglementează pe larg, în concordanţă cu statutul de membru NATO, drepturile cadrelor militare active şi în rezervă, printre care şi recunoaşterea gradului militar ca un drept al titularului.
În contextul noii legi a pensiilor publice şi al calvarului recalculării pensiilor militare, am iniţiat propunerea legislativă L758/2011, prin care am precizat o modalitate operativă de identificare a veniturilor după care să se facă recalcularea, acolo unde nu se găsesc documente în arhive, precum şi termenul în care să se realizeze plata diferenţei reţinută fără temei legal din pensia cadrelor militare.
În acelaşi context sunt coautor al mai multor iniţiative legislative care reglementau dreptul cadrelor militare disponibilizate înainte de implinirea vârstei de pensionare de a lucra şi de a li se recunoaşte cumulul veniturilor din pensii şi salarii.0