Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, dezintegrează „Sfinxul de la SJU”: „Săliște îi urăște de moarte pe doctori și conduce numai prin teroare și șantaj!”


• rușinea spitalului vâlcean a atins cote naționale, la fel și renumele managerului său atât de controversat • vâlcenii fac sesizări cu zecile pentru servicii pe care le plătesc la zi și nu le primesc niciodată

„În grădina lui Ion, toate păsările dorm” spune cântecul pe care își bazează politica administrativă și managerul SJU, Georgeta Săliște. Anii de interimat liniștit și fără o vorbă potrivnică au fost urmați de un trimestru exploziv care au adus Spitalul vâlcean într-o ipostază fără precedent. De la începutul lui 2011, scandalurile s-au cuibărit nederanjate pe culoarele unității, fără ca vreun scaun din conducere să prindă vreun tremur. Dacă dintre granițele județului, puținii contestatari care au ridicat o opoziție au parte de un tratament deosebit, iată că replica pe măsură vine dinspre București. Vasile Barbu, președintele ANPP, aduce la lumină toate neregulile care au transformat-o pe Georgeta Săliște într-un abonat special pentru Asociația Națională de Protecție a Pacienților. Rețeta interviului care urmează cuprinde teroare, amenințări, șantaje, compromisuri politice, meschinării și multă, multă ură. Aceasta este Georgeta Săliște, în versiunea lui Vasile Barbu:

Bună ziua, domnule Barbu! Sosirea dumneavoastră în spitale este sinonimă unor mari probleme și neplăceri pentru conducerea respectivei unități. Pentru ce vine „piaza rea” pe capul SJU Vâlcea?

Nu întotdeauna! Să știți că există și manageri de spitale cu care avem o colaborare normală și pe care încercăm să-i ajutăm după cum putem. Bine, nu-i cazul și aici, la dumneavoastră la Vâlcea. Din păcate pentru toată lumea, de la doctori până la pacienți, colaborarea cu doamna Săliște e cel puțin dificilă. Dumneaei caută mereu scuze pentru orice, am detectat o ură pentru actul medical în sine cât și pentru medici, nu înțelege deloc această profesie și se vede că n-are tangențe cu această lume și această profesie. Să faci bârfă din orice  nu înseamnă management. Eu am discutat cu dumneaei cândva vreo două ceasuri și vreau să vă spun că în afara de bârfe și răutăți la adresa corpului medical nu a putut emite altceva. Eu sunt la curent că există probleme financiare, dar asta e criză generalizată cu care există manageri care au început deja să lupte. Sunt manageri care încearcă să ajute, se zbat și se luptă pentru soluții. Din păcate, aici, nu e cazul. Sunt uimit de fiecare dată când poposesc aici să descopăr că politica managerială este cu totul alta. Față de alte locuri din țară și chiar față de ideea de normalitate. Adică în loc să-i adune pe medici, să strângă aceste creiere și energii extraordinare, face exact pe dos: de dimineața până seara, numai de bârfit, de dezbinat și de agitat apele. Eu știu că acesta este un principiu român de a conduce, dar atunci când la mijloc e vorba de vieți de oameni nevinovați care suferă, nu mai merge. Păi, ce spital e acela cu saloane de bărbați și femei, septici și aseptici la un loc!?

Să revenim la motivul prezenței dumneavoastră acum…

Bun! Tema principală a vizitei ar fi monitorizarea contribuției plătite pentru serviciul medical și chiar medicamente în sine. Vom rămâne aproximativ 3-4 săptămâni pentru a le explica oamenilor care le sunt drepturile, pentru a le oferi consiliere. În plus, de la  Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea vom demara proiectul: “Demisia şefului de secţie!” din cauza unui management defectuos al secţiei pe care o conduce. Noi monitorizăm secţia şi pe şeful acesteia (vorbim la general, deşi avem în vedere mai multe secţii din SJU Vâlcea) care, conform articolului 184 aliniatul 3 din Legea 95 din 1996, este răspunzător de calitatea actului medical şi preia orice sarcină administrativă dată de manager. Ideea e simplă: principalul responsabil pentru activitatea și bunul mers al unui spital este șeful de secție. La el stă răspunderea pentru că de la el pleacă mai departe infor­ma­ția, corectă sau nu, trunchiată sau întrea­gă. Ori suntem în stare să oferim servicii medicale, ori ne dăm la o parte, cam asta ar trebui să fie deviza unui șef de secție…

Să înțeleg că aveți și niște sesizări pe această temă, legată de banii pacienților?

Bineînțeles că avem sesizări pentru cheltuieli de-a dreptul aberante. Să vă dau câteva exemple de vârstnici având pensii de 350 lei cărora li s-a cerut 1.500-2.700 lei pentru medicamente și materiale sanitare.  De unde să dea omul acești bani și, mai ales, de unde aceste cheltuieli?

Despre ce secții vorbim?

Chirurgie generală, Ortopedie, Terapie Intensivă, chiar. La Ortopedie, spre exem­plu, pentru diferite materiale sanitare sau dispozitive ortopedice s-a ajuns chiar și până la 60-70 de milioane! Noi vom întocmi convenții cu pacienții, vom colecta chitan­țele, vom solicita foaia de observație privind consumul de medicamente.

Cam câte sesizări v-au venit de la Vâlcea, în acest prim sfert de an?

În primul trimestru, sunt aproximativ 19 scrisori, dar trebuie să recunosc faptul că nu am centralizat încă toate mailurile și, pro­ba­bil, sărim undeva spre 30-40 de sesi­zări, în mod cert. Din păcate, oamenii rămân nein­formați despre proprii lor bani și modul cum se poate face această rambursare. Noi asta încercăm să realizăm aici: pe de-o parte, o informare cât mai profundă a pa­ci­en­ților asupra drepturilor pe care le au legal, pe de altă parte să-i convingem pe șefii de secții asupra menirii lor adevărate în cadrul unui spital. Eu sunt pe un principiu simplu: n-ai mijloace, nu internezi!Asta trebuie să în­țe­leagă șefii de secție, nu trebuie să mai ra­porteze nu știu ce economii sau date false…

Domnule Barbu, de la începutul acestui an și până acum, comunitatea noastră a fost răvășită de un val incredibil de scandaluri care au avut SJU în prim plan. Întrebarea mea e simplă și pleacă de la deplasările dumneavoastră prin toată țara: mai există o situație cât de cât similară cu nebunia de aici?

Din păcate, nu! Nu mă înțelegeți greșit, Spitalul are niște medici într-adevăr extraor­di­­nari care fac o muncă senzațio­nală, cu efor­­turi greu de descris. Chiar di­rec­torul me­dical face un efort incredibil pen­tru colegii săi, pentru pacienți, pentru spital. Dar, din ne­fericire, nu este de ajuns! Nu ajunge pen­tru că josniciile la care s-a dedat condu­ce­rea sunt… fără cuvinte! Eu, unul, nici nu aș pu­tea s-o numesc pe Georgeta Săliște ma­nager, cre­deți-mă! Avem de-a face cu totul altceva, o lipsă cruntă de moralitate și de profesio­nalism. Acest om urăște medicii, iar de treaba asta știe toată țara. Chiar la una dintre recentele conferințe organizate pe teme de management spitalicesc, vorbeam cu câțiva directori din restul țării care nu pu­tu­seră nici ei să scape de renumele acestei doamne…

Dumneavoastră, din exterior, cum vă explicați această situație rușinoasă? Adică, iată un om despre care se vor­bește ce se vorbește și face tot ceea ce face… Și, cu toate astea, este intangibil? Plus că are, probabil, cel mai semeț din­tre interimatele istoriei sănătății româ­nești… De unde această putere?

Eu cred că structura TESA este secretul și faptul că acest personal a fost completat mereu și mereu cu oameni din zona politică de care nimeni nu se poate lua niciodată pentru că sunt neamul nu-mai-știu-cui. În plus, sunt și doctori privilegiați în față restului cadrelor medicale, oameni cel puțin la fel de „blindați”. Vedeți, așa se men­ține o poziție și se satisfac niște obligații. Când promiți că dai peste cap întreaga sănătate vâlceană numai ca să transferi „fata lui tata”, desființând secții întregi…

La cine anume vă referiți?

Cred că știți mai bine decât mine lanțul de obligații și încrengătura asta infinită  de servilism politic prin care s-a menținut și menține acest manager.

Să concluzionăm: nu există în toată România un spital și un manager ca la Vâlcea?

Categoric, sunteți unicat! Nu știu cu ce vă poate încălzi treaba asta, dar asta e realitatea pe care am constatat-o după nenumărate drumuri prin țară. La Vâlcea, ca la nimeni!

Care ar fi soluția? Cum ieșim din acest colț al rușinii?

Demisia! Numai așa, doctorii vor fi lăsați să-și facă treaba, atmosfera din interiorul unității, dar și dintre medici ar fi cu totul alta, iar rezultatele, incomparabil mai bune. Nu poți la nesfârșit să conduci prin obligații și favoritisme de-astea sau prin teroare și șantaj…

Stați un pic, e un termen cam dur! Aveți dovezi în acest sens?

Bineînțeles că există! Georgeta Săliște îi acuză permanent pe medici de faptul că iau bani, că nu-s de calitate, că omoară pacienții și-i terorizează prin adrese și pre­siuni de acest gen. Asta nu mai reprezintă demult o noutate de presă, domnule!