Scurt istoric al Terasei Râmnicului (2)


fosta_autogaraÎn legătură cu hanul Bica Laho­vary, din piaţa oraşului, avem mai mul­te informaţii care ne ajută să con­clu­zionăm: 1. în dosarul 11/15.06.1886 cu suplimentul 4, din 1886 şi 43/1887, ne prezintă de­mer­surile de „expropriere a terenului de la Bica Lahovary a servi la amenajarea mai bună a pieţei oraşului”.

2. din conţinutul dosarului 13/15.09.1886 mai aflăm că: hanul donat de răposata Bica Lahovary pen­tru mai multe biserici, cât şi casele de­ce­datului C. Lahovary, împreună cu gră­dina şi celelalte dependinţe, astfel ha­nul cu celelalte prăvălii să se dă­râme, ca astfel toate acestea să ser­veas­că pentru piaţa oraşului Râmnic.

Ne apropiem de sfârşitul secolului al XIX-lea, în care am avut o mulţime de informaţii despre evoluţia „terasei- piaţa mare a oraşului”.

Ne vom folosi de o „frescă” de mare fineţe artistică în care ne este prezentată piaţa oraşului Râmnic de un pictor maltez. Pictorul maltez, con­tele Amedeo Preziosi (1810-1882) care însoţeşte pe regele Carol I în vi­zi­tele domneşti în ţară între 26 iunie şi 9 iulie 1869, ca pictor. Acesta a imor­ta­lizat un aspect din forfota pieţei râm­nicene cu negustorii, ţăranii şi ţărăn­cile în frumoase costume naţionale, alături de orăşeni.

În acest tablou, se pot admira fru­museţea portului popular vâlcean. Fe­meile măritate cu capul acoperit cu cârpe subţiri, viu colorate sau marame albe ce atârnă până aproape de căl­câie.

Iile şi fotele lor sunt lucrate cu deo­se­bită măiestrie artistică, care atrag pri­virile tuturor. Fetele mari, cu capul des­coperit, cu cozi de păr lăsate pe spate sunt sprintene şi voioase, în ace­laşi timp, mândre că atât iile cu­su­te cu arnici sau împletite cu fir, cât şi fotele strânse în jurul trupului sunt lucrate de mâna lor.
CONTINUARE…