Pentru ce protestează militarii în rezervă? „Există grave discriminări față de patrioții în uniformă!”
• interviu cu dl colonel (r) Dumitru Copăceanu, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponiblizate, Filiala Râmnicu Vâlcea
Domnule colonel, ce trebuie să afle comunitatea despre organizația pe care o reprezentați?
În primul rând, vreau să vă informez că urmare a discuțiilor purtate de conducerea filialei Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate din Rm. Vâlcea din data de 27.02.2019, a reieșit ideea înaintării, către Instituția Prefectului, a unui memoriu care să cuprindă problemele majore ce privesc militarii în rezervă și retragere din Sistemul Național de Apărare și Siguranță Națională. Obiectivele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate sunt următoarele: apărarea intereselor cadrelor militare active, în rezervă, retragere precum și a personalului civil care își desfășoară activitatea în Sistemul Național de Apărare și Siguranță Națională; colaborarea cu celelalte sindicate și asociații din Sistemul Național de Apărare și Siguranță Națională și promovarea intereselor militarilor și polițiștilor; promovarea principalelor evenimente din istoria neamului; abrogarea ordonanțelor de guvern care au desființat Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat.
De unde a plecat această stare de tensiune în rândul rezerviștilor, dle colonel?
Sunt câteva aspecte obligatorii de scos în relief pe această temă. În primul rând, sistemul de pensii militare nu a fost niciodată un sistem contributiv, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.
În al doilea rând, militarii nu au contribuit niciodată la bugetul asigurărilor sociale de stat, ei au avut o contribuție pentru pensia suplimentara de 5%, care de la intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, conform prevederilor art. 78 alin. (2), a devenit contribuție individuală la bugetul de stat și nu la bugetul asigurărilor sociale de stat. Tradiția în Romania a fost, încă din 1830, ca pensiile militare să fie reglementate prin lege specială față de pensiile celorlalte categorii de salariați la stat, care au fost reglementate prin altă lege. Sistemul pensiilor militare de stat este clădit de aproape două secole și reglementările sale s-au schimbat continuu, ultimele reglementări în acest domeniu fiind: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carieră; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofițerilor și subofițerilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat și Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pentru celelalte categorii de salariați ai statului cuprinși în sistemul public de pensii (unde intră și funcționarii publici, și persoanele numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești) au existat, în paralel, alte reglementări, care s-au schimbat și acestea în timp, ultimele dintre acestea fiind: Hotărârea Consiliului de Miniștrii nr. 4156/1953, prin care s-a aprobat Decizia nr. 4/1953 a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Română, pentru acordarea drepturilor de pensie în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat; Decretul nr. 292/1959 privind dreptul la pensie în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat; Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară; Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială și Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. În plus, sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 223/2015 care este corelată cu legislația europeană, face parte din sistemele ocupaționale de pensii guvernate de directivele Comunității Europene (Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC adoptată în considerarea jurisprudenței Curții Europene de Justiție). Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate social, ca sistem ocupațional, sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din Romania, respectiv: această lege se referă la o categorie particulară de lucrători – cadrele militare, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar; pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului (ultima soldă a cadrului militar). Consider extrem de important să se știe că militarii nu au avut cărți de muncă, actul oficial prin care se dovedește, în cadrul Ministerului Apărării, vechimea în serviciul militar și funcțiile îndeplinite de cadrele militare este fișa matricolă. Fișa matricolă nu cuprinde și salariile avute de cadrul militar. Salariile se pot regăsi numai în statele de plată, iar acestea se găsesc la unitățile militare unde au lucrat (inclusiv pe șantierele naționale unde au fost înființate unități militare) și acestea sunt foarte multe (pentru foarte multe cadre militare) iar cea mai mare parte din ele s-au desființat, documentele acestora fiind trimise la arhive, fiind o muncă foarte anevoioasă și care necesită enorm de mult timp pentru a fi găsite datele necesare pentru reconstituirea salariilor cadrelor militare în vederea calculării pensiilor.
Ce țintiți, efectiv?
Pensiile militare de stat sunt acordate conform prevederilor unei singure legi speciale și trebuie făcută distincția de pensiile privilegiate/de lux care sunt acordate în baza unor legi suplimentare față de Legea nr.263/2010 actualizată privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Dacă Guvernul României dorește să includă pensiile militare în acest sistem unitar de pensii, atunci trebuie să se gândească să acorde fiecărui militar (din M.Ap, M.A.I., S.R.I.) pe lângă această pensie și o „rentă militară” în cuantum de cel puțin 4 salarii medii pe economie pentru riscurile și greutățile vieții militare dar și pentru interzicerea sau restrângerea unor drepturi și libertăți. La numeroasele noastre sesizări adresate Guvernului, ministerelor, comisiilor parlamentare asupra gravelor aspecte de nelegalitate, neconstituționalitate ale măsurilor luate în domeniul drepturilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, nu s-a întreprins nimic pentru rezolvarea unor situații de-a dreptul hilare, ce privesc viața militarilor rezerviști. Guvernele României au fost autori și inițiatori ai unor ordonanțe nelegale, neconstituționale, antieuropene și antinaționale, transformând militarii într-o categorie socială persecutată politic, condamnați sine die la limitarea, reducerea, înghețarea și perpetua prorogare a asigurării drepturilor ce li se cuvin și generând o gravă discriminare pe bază de vârsta.
Ce i-ați transmis prefectului?
Noi protestăm împotriva nepăsării și neangajării politice faţă de permanenta ciuntire a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat prin Ordonanţe de Urgenţă succesive – OUG nr. 57/2015, OUG nr. 59/2017 şi, mai nou, OUG nr.114/2018, toate emise cu încălcarea flagrantă a Constituţiei, jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a normelor de tehnică legislativă, generatoare de discriminare faţă de alte categorii sociale sau grave discriminări în cadrul categoriei noastre socioprofesionale, fără criterii obiective sau raţionale. Dacă la acestea adaugăm şi prevederile aberante, cu discriminări fățișe ale Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin care militarul profesionist este apreciat cu un coeficient de ierahizare identic cu cel al unui muncitor necalificat, iar secretarii de stat cu grade militare sau profesionale cu coeficientul 4,35 faţă de 8,00 al secretarilor de stat politici şi aplicarea haotică a politicii sporurilor în detrimentul caracteristicii de bază a sistemelor piramidale strict ierahizate – funcţia şi gradul, avem oglinda perfectă a desconsiderării. Protestăm împotriva confiscării pensiei suplimentare bazată pe contributivitatea militarilor, confiscării pensiei cuvenite pentru stagiul civil, adăugat după trecerea în rezervă, bazată pe contributivitatea militarilor, neplăţii integrale a condiţiilor speciale de muncă după pensionare, neplăţii soldelor/salariilor compensatorii la trecerea în rezervă, neactualizării pensiei militare de stat, conform Legii nr. 223/2015, care reprezintă voinţa legiuitorului în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 20/05.02.2000) nu prin acte normative de abuz în reglementare contrar Cartei europene sociale (revizuită). Consecinţa arbitrariului este crearea tratamentelor juridice diferite pentru situaţii juridice identice sau similare şi a unor grave discriminări. I-am reamintit domnului Prefect că factorul uman a fost, este şi va rămâne definitoriu în orice structură militară. Credem cu tărie că militarii, polițiștii, nu trebuie tratați ca o categorie insignifiantă care poate fi neglijată, disprețuită, că nu aduce multe voturi. Dacă este așa, se adeverește că nu este cunoscută adevărata dimensiune a puterii de convingere, a relațiilor acestor categorii profesionale.
Comunitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din Admnistraţia Naţională a Penitenciarelor, reprezentată de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, solicită Înlăturarea nedreptăţilor făcute militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor prin Adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă care să abroge: art. 40 din OUG nr.57/2015; art. VII din OUG nr.59/2017; art. 41 şi 84 din OUG nr.114/2018 asigurându-se astfel dezideratul „la funcții, grade, studii, condiții de muncă egale = pensii egale indiferent de anul pensionării” eliminându-se astfel încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului având drept consecinţă grave discriminări bazate pe vârstă. În plus, cere, actualizarea pensiei militare de stat conform Legii nr. 223/2015, care reprezintă voinţa legiuitorului în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 20/05.02.2000) STATUATĂ prin acte normative de abuz în reglementare contrar Cartei europene sociale (revizuită). Consecinţa arbitrariului este crearea tratamentelor juridice diferite pentru situaţii juridice identice sau similare şi a unei grave discriminări. Respectarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 20/2000, care a statuat fără echivoc că militarii şi magistraţii, aşa cum au statute asemănătoare, trebuie să aibă şi reglementări asemănătoare în domeniul pensiilor de serviciu. Adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Anexa VI – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Oridne publică și Securitate Națională”, Capitolul I Soldele de funcţie/Salariile de funcţie pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în sensul înlăturării discriminărilor între beneficiarii anexei nr. VI şi ceilalţi beneficiari ai Legii nr.153/2017: eliminarea coeficientului 1,00 pentru militarul profesionist echivalent cu muncitor necalificat şi aducerea lui la 1,75; aducerea funcţiilor de la poziţia 1 din Anexa VI la nivelul coeficientului de ierarhizare al secretarilor de stat, conform Anexei nr. IX, adică 8.00 în loc de 4,35 cât este în prezent; reaşezarea tuturor coeficienţilor de ierarhizare în plaja 1,75 la 8,00, conform specificului piramidal şi ierarhizării stricte al structurilor militare; repunerea pensiei suplimentare bazată pe contributivitatea militarilor în exigentele legale; începerea imediată a repunerii în plată a soldelor/salariilor compensatorii la trecerea în rezervă; repunerea în legalitate, după pensionare, a plăţilor integrale a condiţiilor de muncă speciale; repunerea în plată a pensiei contributive cuvenite pentru stagiul civil adăugat după trecerea în rezervă. Este inadmisibil ca la o vechime de peste 15 ani lucrați în viața civil, militarul să nu beneficieze de nimic la pensie, el plătindu-și toate obligațiile către stat. Mesajul nostru este simplu: există grave discriminări față de patrioții în uniformă! Și e timpul să le punem punct.