Ochiul lui Horus
Primul număr al revistei „Bucureștiul literar și artistic” oferă cititorilor, în 16 pagini, o diversitate de colaborări valoroase. Este interesantă gruparea scrierilor pe genuri, fiecare pagină (cu excepția celor cu nr. 1, 6, 15 și 16) purtând specificul ei, dar cu un generic ce se repetă: LA KM 0. Bunăoară: „Agendă culturală la km 0”, „Aniversări, comemorări la km 0”, „Eseuri, istorie literară, opinii la km 0”, „Cronică literară la km 0”, „Literatură universală la km 0”, „Poezie românească la km 0” s. a.m.d. În pagina 3, găsim un grupaj de versuri ale unuia dintre cei mai importanți poeți români, George Bacovia (în septembrie, anul acesta, s-au aniversat 130 de ani de la nașterea sa). Ionel Necula, cu un titlu care provoacă viu interes în rândul cititorilor, „Cioran într-o investigație de excepție”, semnează un text cu o seamă de noutăți dintr-o alcătuire livrească semnată de „harnicul cercetător cioranian Marin Diaconu”. Cum singur recunoaște, autorul n-a reușit să cuprindă într-o pagină de revistă toate elementele de noutate, însă ne incită la lecturarea mărturiilor decupate din presă și din documentele vremii de Marin Diaconu, cuprinse în volumul intitulat „Întâlniri cu Cioran” (I), apărut în 2010. Al doilea volum, cu același titlu, culegere realizată de Marin Diaconu șI Mihaela-Gențiana Stănișor, a fost tipărit în 2011, anul centenarului ilustrului filozof. Mai notăm, din cuprinsul revistei, secțiunea de cronici, bogat ilustrată prin semnăturile lui Florentin Popescu („O exegeneză necesară și așteptată”), Ion Roșioru („Rugăciune și poezie pură”) și Ion Andreiță („Jurnalul unui suflet de poet”). Mai putem citi în acest prim număr al revistei o selecție de versuri semnate de Sully Prudhomme, laureatul Nobel pentru Literarură al anului 1901, în traducerea lui Pan Izverna și Al. Rally, un alt grupaj, din poezia românească, cu versuri selectate din opera lui Radu Cârneci, publicate sub genericul Hanul din vis, precum și poemul „Mireasa trecea mai încercată” de Theodor Damian (New York). Așadar, un spațiu destul de întins rezervat poeziei, ceeace denotă interesul redacției pentru latura lirică în tematica revistei. Iubitorul de proză are prilejul să citească un fragment („Cuibul der berze”) din romanul lui Ștefan Mitroi „Dacă Dumnezeu ar muri”, în curs de apariție. Mai notăm, din cuprinsul revistei, rubrica Vitralii, cu eseul lui Ion Andreiță „A doua Evă”, dedicat marei doamne a teatrului românesc Maia Morgenstern, precum și o relatare, de o pagină, amintirile lui Mihai Stan despre regretatul scriitor Mircea Horia Simionescu, prozator de marcă afiliat Școlii de la Târgoviște, unde s-a născut, dispărut dintre noi în urmă cu mai puțin de jumătate de an. Secțiunea artă este și ea foarte consistent ilustrată: Călin Stănculescu scrie o pagină despre „Toamna se numără filmele bune…”, George Genoiu definește arta spectacolului în Arlechin, Dan Anghelescu ne descrie pe larg un eveniment muzical de excepție: „Festivalul Internațonal George Enescu, ediția 2011”, iar Corneliu Ostahie ne prezintă, în „Caligraful anatomiilor eterice – Tudor Meiloiu”, pictorul și profesorul de desen de la Școala nr. 131 dintr-un cartier bucureștean mărginaș, care a înființat prima galerie profesională de artă plastică din România ce funcționează într-o unitate de învățământ „de cartier”. Lucrări ale artistului ilustrează și numărul revistei.
Urăm viață lungă „Bucureștiului literar și artistic!”