Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

16 septembrie 2019

La mulți ani, geniști! Istoria unui pod al recordurilor de povestit nepoților


Advertisements

• în urmă cu exact cinci ani de zile, geniștii dădeau dovada valorii și pregătirii lor în condiții naturale fără precedent

O noapte de pomină

Noaptea de 14/15 mai 2014 a adus cu ea nori negri ce s-au rupt deasupra judeţului cum nu s-au rupt până atunci, acoperind pământul cu o cantitate de apă record ce a condus la creşterea debitelor cursurilor de apă din judeţ. Micile pâraie şi râuri, în special cele fără lucrări de regularizare a cursului, s-au transformat în adevăraţi torenţi care au contribuit la deteriorarea lucrărilor de artă întâlnite în cale, la distrugerea unora dintre ele, dar şi la reducerea proprietăţilor cetăţenilor prin surparea terenurilor în apă şi lărgirea albiilor acestora.
Râul Topolog a fost unul din râurile care a creat necazuri administraţiilor locale şi cetăţenilor vâlceni, rupând numeroase punţi şi poduri ce făceau legătura între satele comunelor Nicolae Bălcescu şi Galicea cu restul lumii. Dintre toate, cel mai afectat a fost satul Dosul Râului, izolat de comuna mamă Nicolae Bălcescu, prin ruperea podului cu structură mixtă – metal, beton şi lemn – construit în 2005 de RAJDJ Vâlcea, tot ca urmare a unor situaţii de urgenţă asemănătoare. Este greu de imaginat, deşi realitatea confirmă, că un curs de apă care vara abia atinge 5 metri lăţime, 30-40 cm adâncime şi o viteză a curentului de apă de 0,6-0,8 m/s poate să ajungă în scurt timp la acoperirea întregii lăţimi a albiei, de 70-110 metri, cu o adâncime variabilă de peste 1,20 metri şi o viteză a curentului apei de peste 5 m/s. Asta s-a întâmplat în noaptea de 14/15 mai 2014 pe râul Topolog când, căderile abundente de precipitaţii sub formă de ploaie au condus la creşterea debitelor acestuia, la ruperea malurilor şi prăbuşirea în albie a rădăcinilor şi arborilor – în special din specia plop şi arin – şi la aglomerarea acestora în infrastructura podului de pe drumul comunal spre satul Dosul Râului, realizându-se astfel un baraj natural a cărui presiune a condus la prăbuşirea podului pe jumătate din lungimea lui, concomitent cu pierderea stabilităţii structurii rămase în picioare, izolând astfel locuitorii satului Dosul Râului de civilizaţie.

Trei idei și o patra soluție…
Ca răspuns la cele întâmplate în comuna Nicolae Bălcescu, subprefectul judeţului Vâlcea, dna Aurora Gherghina hotărăşte adunarea, în data de 16 mai 2014, a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă la sediul Primăriei comunei Nicolae Bălcescu, în vederea stabilirii soluţiilor de scoatere din izolare a locuitorilor satului Dosul Râului. Astfel, au fost stabilite trei variante de acţiune, printre care: realizarea unui punct de trecere pe pod fix cu materiale din completul de pod jos metalic PJM-72, după retragerea apelor pentru a putea utiliza completul de batere a piloţilor la realizarea elementelor de infrastructură; realizarea unei punţi suspendate pe structura rămasă a podului; realizarea unui punct de trecere pe elemente din beton armat casetate sau pe tuburi din beton.
Şi cum ceea ce se planifică în casă nu se potriveşte cu ceea ce se găseşte în târg, soluţia aleasă este cu totul alta. În urma solicitării preşedintelui CJ Vâlcea, Ion Cîlea, transmisă ministrului apărării naţionale prin scrisoarea cu nr. 7073/2014, se hotărăşte în dimineaţa zilei de 17 mai 2014, refacerea podului pe vechiul amplasament cu materiale şi echipamente puse la dispoziţie de către CJ Vâlcea, sub coordonare şi cu forţă de lucru militară. În şedinţa condusă de către prefect, se hotărăşte ca toate lucrările să fie coordonate de lt.col.ing. Cristian Arinton, şefii regiilor şi direcţiilor subordonate Instituţiei Prefectului şi CJ Vâlcea, urmând să răspundă solicitărilor acestuia în vederea demarării lucrărilor, aprovizionării cu materiale, echipamente şi anumite categorii de forţă de lucru specializată, precum şi în vederea sincronizării anumitor etape din construcţia podului cu asigurarea materialelor specifice. La şedinţa respectivă a participat, ca reprezentant al şefului SMFT, dl.gl.bg. Cristinel Cernea – şeful resurselor/SMFT la acea dată.
În baza ordinului nr. 6696 din 18.05.2014 al prefectului judeţului Vâlcea privind refacerea podului peste Râul Topolog din localitatea Nicolae Bălcescu, se constituie detaşamentul de intervenţie şi demarează acţiunea. Din punct de vedere militar, ca urmare a ordinului de acţiune nr. 03 din 16.05.2014 al şefului SMFT, precum şi a ordinelor fragmentare ale comandantului Bg. 10 Ge, realizarea lucrării de reconstrucţie a podului a fost încredinţată unui detaşament mixt alcătuit din militari aparţinând U.M. 01684 Alba-Iulia şi din mecanici conductori pe echipamentele de geniu aparţinând U.M. 01784 Rm.Vâlcea, detaşament coordonat de lt.col.ing. Cristian Arinton – şeful lucrărilor.
Fără lipsă de modestie, a fost, probabil, cel mai bun detaşament ce s-a putut închega în vederea îndeplinirii misiunii. Detaşamentul din Alba-Iulia format din 22 militari, aleşi dintre cei mai buni specialişti în realizarea de astfel de lucrări de artă, grup închegat şi rodat în tot felul de misiuni, cu un grad de coeziune ridicat, a fost comandat de mr. Daniel-Viorel Josan, ofiţer pragmatic, cu mare experienţă în diferite domenii tehnice, foarte bun comandant şi un foarte bun exemplu de urmat pentru cei tineri. Detaşamentul din Rm.Vâlcea, condus de lt.col.ing. Cristian Arinton, instructor şef în catedra cursuri formare din Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici”, a fost format din mecanici conductori pe următoarele echipamente: autoîncărcător Wolla, automacara AMT 950 (40tf), autostaţie electrică 38 KVA, autotractor Tatra Colos cu trailer 60 tf, complet de cablu suspendat pentru lucrări de geniu, complet de batere a piloţilor CBP-4 etc. Cei mai mulţi dintre aceşti mecanici conductori cu mare experienţă sunt instructori la cursurile de calificare pe maşinile şi utilajele de geniu care se desfăşoară în centrul de instruire pentru geniu din Râmnicu Vâlcea.

După trecerea furtunii
Prima zi de lucru a început chiar în ziua de 17 mai, imediat după încheierea şedinţei prefectului de Vâlcea, cu deplasarea echipamentelor de poduri şi cu instalarea taberei, urmând ca, din a doua zi să se înceapă lucrul la recuperarea materialelor din vechiul pod, sortarea acestora pe tipo-dimensiuni şi degajarea albiei de arborii, crengile, trunchiurile de copaci şi rădăcinile aduse de viitură şi proptite în structura podului. Această activitate nu a durat mai mult de patru zile până când albia a rămas perfect curăţată de resturi, gata pentru a fi traversată de noul pod sau cel puţin pregătită pentru construcţia noului pod.
Între timp, documentarul noului pod, cuprinzând proiectul podului, necesarul de materiale, precum şi graficul de execuţie, este realizat de şeful lucrărilor, lt.col.ing. Cristian Arinton, care înaintează cererea de materiale CJ. Aflându-se pe patul de spital, preşedintele Cîlea este anunţat că militarii sunt gata cu degajarea albiei şi face toate demersurile necesare ca, începând imediat cu a doua zi, materialele noului pod să înceapă a fi aprovizionate la faţa locului pentru demararea lucrărilor de reconstrucţie.
În urma verificării structurii rămase în picioare a vechiului pod, se constată că aceasta este dezaxată faţă de axele sale longitudinală şi transversală, cu diferenţe semnificative de cote ale infrastructurii, dar şi ale căii de rulare, manifestând deplasări sub sarcini pietonale pe cele două direcţii, lucru ce îl determină pe şeful lucrărilor să ia hotărârea de a demola întreaga structură veche şi de a realiza în întregime podul peste Râul Topolog. Concomitent cu degajarea albiei de resturile vechiului pod şi de plutitorii aduşi de viitură, se amenajează peste Râul Topolog, în amonte de axul podului ce se va construi, la aproximativ 40 metri, un punct de trecere pe barcă purtătoare pe cablu, astfel încât, începând cu dimineaţa zilei de 19 mai, muncitorii din primul schimb la întreprinderile din zonă, precum şi copiii să poată să ajungă în timp util la serviciu, respectiv, la şcoală. Responsabil la „hăţurile” bărcii a fost desemnat sg.maj. Marius Vintilă care, încă de la ora 04.00, a fost prezent la datorie pentru a trece pe malul celălalt primii localnici. Dar pe măsură ce timpul trecea, nivelul apei era tot mai mic, astfel încât, la un moment dat, barca a început să frece cu chila pe fundul balastat al albiei, impunându-se realizarea unui punct de trecere pe punte fixă din lemn. Ca urmare, efectivele sunt împărţite în două, o parte, condusă de cpt. Dan Diaconescu, la recuperarea materialelor, sortarea acestora şi curăţarea albiei de ultimii piloţi metalici ai vechiului pod, ce se încăpăţânau să nu iasă afară din pământ şi o alta, condusă de plt.maj. Marius Butură şi plt.maj. Emil Coman – şefi de echipe, unul pentru realizarea punţii din lemn şi celălalt pentru debitarea materialului lemnos necesar. De altfel, plt.maj. Marius Butură a fost artizanul şi „naşul” punţii din lemn, ocupându-se de la cap la coadă de construcţia şi de botezul acesteia.

Ce a ieşit în urma lucrului acestora?
O minunăţie de punte de aproximativ 50 de metri care, încă înainte de a fi terminată, şi-a dovedit utilitatea la transportul unei localnice în vârstă, cu nevoi medicale acute, de pe un mal pe altul, ajutată fiind de militari. Puntea a fost protejată în amonte de aceasta prin baterea unui rând de spargheţi realizaţi din arborii căzuţi în albia râului în urma viiturii. Odată cu definitivarea punţii s-a realizat şi încercarea de probă a acesteia pentru a fi verificată dacă rezistă la un trafic pietonal intens. Deja unul din obiectivele propuse, acela de avea un punct de trecere fix care să asigure accesul localnicilor bolnavi sau în dificultate la echipajele de salvare, precum şi a medicilor/paramedicilor la cei aflaţi în necaz, a fost îndeplinit începând cu 23 mai 2014. Pe timpul lucrărilor de amenajare a punţii din material lemnos, detaşamentul de militar primeşte vizita şefului Statului Major al Forţelor Terestre la data respectivă, general-maior Nicolae Ciucă.
Încă din 21 mai, încep să fie aprovizionate materialele pentru construcţia noului pod, prin grija RAJDP şi a primarului din Nicolae Bălcescu, Constantin Oprea, care trimite în sprijinul militarilor pe vice-primarul comunei, Lucian Ungureanu, ca mechanic conductor pe un buldo-excavator, urmărind astfel îndeaproape lucrările, în calitate de beneficiar al acestora. Primele sosite sunt ţevile cu diametre de 359-377 mm şi cu lungimi de până la 11,50 metri, ce vor forma învelişul şi structura de rezistenţă a piloţilor elementelor de infrastructură ale podului. Pentru pregătirea acestora în vederea baterii, au fost trimişi în sprijin, la solicitarea coordonatorului lucrărilor, de către preşedintele CJ, doi sudori: Gheorghe Cîrjă şi Gheorghe Rădoi, lucrători la S.C. SERVCET S.A., calificaţi atât în sudură în arc electric, cât şi în sudură autogen, doi adevăraţi meseriaşi în ale sudurii, fără de care nu am fi terminat lucrările în timp util, terminând de pregătit toate ţevile în două zile de lucru.
Datorită faptului că dimensiunile ţevilor metalice făceau imposibilă înfigerea acestora în pământ cu ajutorul completului de batere a piloţilor din înzestrarea militarilor genişti, s-au căutat soluţii pentru această problemă, aflându-se până la urmă de existenţa unui astfel de utilaj în apropierea municipiului Rm.Vâlcea, la S.C. Uzina Mecanică Rm.Vâlcea S.A. Utilajul respective este destinat pentru înfigerea palplanşelor cu lungimi de până la 12 metri în pământ prin vibro-înfigere. Având în vedere că nu mai fusese utilizat de mult timp – după cum aflasem pe timpul recunoaşterii – am avut ceva temeri relativ la starea lui de funcţionare. Adus la locul faptei, s-a dovedit că prima impresie privind posibilitatea întrebuinţării utilajului a fost falsă şi că, odată sosit mecanicul conductor – care nu-l mai folosise de câţiva ani – acesta a reuşit să pornească „la sfert de cheie” un motor cu zgomotul unui motănel care toarce. De îndată ce axele podului, ale elementelor de infrastructură şi ale poziţiilor fiecărui pilot au fost trasate pe teren, s-a trecut în dimineaţa de 24 mai, la vibro- înfigerea celor 34 ţevi metalice în pământ. Activitatea a durat pe întregul parcurs al zilelor de sâmbătă şi duminică, introducându-se în pământ 159,84 metri liniari de ţeavă. S-au remarcat la această activitate mr. Daniel Josan şi cap. Marius Jurcă care, cocoţaţi în cupa autoîncărcătorului Wolla condus de plt.maj. Liviu Ungureanu, aşezau pe poziţie şi axau pe verticală ţevile înalte, înainte de a fi bătute. Şi echipa cap. Bogdan Pârvu trebuie amintită aici, acesta ocupându-se de transportul lângă utilajul de batere, a ţevilor metalice.
Lungimea fişei piloţilor metalici (adâncimea de pătrundere în pământ) centrali, de peste 5,50 metri, asigură atât stabilitatea şi rezistenţa structurii podului, cât şi exploatarea în condiţii de siguranţă a acestuia. Lucrările derulate până în acest moment au fost atent supervizate de comandantul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici” care, convins că modul de organizare a lucrărilor, ritmul acestora şi implicarea militarilor în execuţie sunt acelea care să conducă la îndeplinirea misiunii în condiţii optime, lasă responsabilitatea acţiunii şefului lucrărilor. O parte din elementele metalice ale podului au fost realizate din materialele recuperate din vechiul pod: gusee, profile metalice, stâlpi de parapet. Printre acestea se numără şi toţi piloţii de pe rândul din amonte al infrastructurii nou realizate. Imediat după baterea „pădurii” de ţevi se trece la tăierea la nivel a ţevilor metalice, la introducerea coloanelor de armătură în ele atât cu ajutorul automacaralei, cât şi din cupa autoîncărcătorului Wolla, precum şi la turnarea betonului în coloanele metalice.

Un ministru la fața locului
Pe timpul acestei ultime activităţi, în data de 27 mai 2014, detaşamentul de militari primeşte, în prezenţa mass-media, autorităţilor administraţiei judeţene şi locale, vizita ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa.
Perioada 28 mai – 1 iunie 2014 a fost dedicată unei activităţi critice în execuţia podului şi anume, realizarea sudurilor în arc electric şi autogen, a elementelor de infrastructură: gusee, contravântuiri diagonale, contrafişe de stabilitate şi grinzi transversale pe capetele piloţilor. Sudurile au fost realizate cu sudori autorizaţi în astfel de lucrări, organizaţi de către Gheorghe Rădoi, numit ca şef de echipă de către şeful lucrărilor. În sprijinul celor doi sudori, au fost solicitaţi şi asiguraţi de către conducerea CJ Vâlcea, de la S.C. CET Govora S.A. şi S.C. Electromontaj Rm.Vâlcea S.A. încă cinci sudori calificaţi. Astfel, aceştia au fost organizaţi în echipe de câte doi şi repartizaţi la lucrări de debitare a materialelor metalice la dimensiunile necesare şi la execuţia lucrărilor de sudură propriu-zise. Militarii detaşamentului au realizat schelele necesare, au furnizat energia electrică, transportul şi asigurarea echipelor de sudori cu materialele necesare. Vremea potrivnică nu a constituit un impediment în desfăşurarea operaţiilor de sudură, muncitorii lucrând la adăpostul unui cort pe care militarii conduşi de lt. Dănuţ Badragă îl transportau şi aşezau deasupra elementului de infrastructură în funcţie de vreme.

Ce a rezultat în urma muncii lor?
O adevărată dantelărie metalică reprezentând infrastructura podului. Ziua de 31 mai reprezintă ziua armei geniu, ziua în care a luat fiinţă prima unitate de geniu din armata României: 31 mai 1859. Împlinirea a 155 de ani de existenţă a armei geniu în armata României a fost sărbătorită în data de 30 mai de către toţi geniştii români în garnizoanele în care aceştia sunt reprezentaţi prin mari unităţi, unităţi şi subunităţi de armă. Toţi, cu excepţia militarilor din detaşamentul de intervenţie, prezenţi la datorie în localitatea Dosul Râului, au primit mulţumirile domnului general de brigadă Vasile Roman, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Terestre, prezent în garnizoana Rm.Vâlcea cu ocazia acestui eveniment, mulţumiri consemnate prin ordinele de zi pe unitate ale unităţilor 01784 Rm.Vâlcea şi 01684 Alba-Iulia. Concomitent cu realizarea sudurilor, se execută şi protecţia malurilor, protective realizată cu anrocamente – blocuri de piatră de 3-7 tone, ridicate şi aşezate cu automacaraua, lucrare la care, m.m. cls. a II-a Gabriel Băiaşu – şef de echipă peste ai săi „ciraci” la cursul de calificare pe automacarale tip A, se remarcă.
A treia săptămână de la debutul misiunii începe cu prima activitate din faza montării suprastructurii podului şi anume montarea grinzilor metalice din profile economice I 22, fixarea acestora la capete şi solidarizarea lor cu contravântuiri inferioare.
Pe timpul montării suprastructurii podului, am fost vizitaţi şi de un grup de cadre didactice de la Academia Tehnică Militară, aflaţi într-o excurise de studii la instituţii militare de învăţământ superior din ţară, oprind în drum spre Sibiu şi la punctul de lucru de la Dosul Râului. Aceştia au plecat de la şantier satisfăcuţi de ceea ce au văzut şi de explicaţiile date, mândri că şeful lucrărilor este un absolvent al instituţiei din care aceştia fac parte. Primele două deschideri ale podului au fost realizate în rampă cu declivitatea de 1%, restul de şase fiind menţinute în palier. O parte a profilelor I 22 utilizate au fost din cele recuperate din vechiul pod. În vederea preluării alungirii grinzilor datorate dilatărilor, capetele acestora dinspre malul de plecare au fost sudate pe grinzile transversale ale elementelor de infrastructură, în timp ce capetele celelalte au fost lăsate libere şi înjuguite de capetele fixe ale grinzilor de pe deschiderea următoare.
Organizarea militarilor celor două detaşamente în echipe de lucru specializate pe operaţii şi organizarea lucrului în flux au condus la utilizarea mult mai eficientă a resurselor şi la reducerea timpului de execuţie. Astfel că, la un moment dat, toată suprastructura podului era ocupată de mijloace şi forţă de lucru, unii fixând şi solidarizând grinzile, alţii vopsind elementele de infrastructură şi grinzile, alţii transportând dulapii din lemn de stejar ai podinei podului, alţii fixându-i cu buloane, alţii montând parapetul şi ultimii realizând accesele la pod.
O problemă tehnică a constat şi fixarea elementelor de podină din lemn de grinzile de rezistenţă – profilele I 22, astfel încât să se obţină nu numai prinderea lor, ci şi realizarea unei borduri (grinzi apără-roţi) continue pe lungimea podului, cpt. Dan Diaconescu, plt.maj. Marius Butură şi plt.maj. Emil Coman ocupându-se de îndeplinirea acestor cerinţe, asistaţi de cei doi sudori la realizarea orificiilor de prindere în tălpile superioare ale profilelor I, cu autogenul.
O altă problemă a fost şi transportul dulapilor din lemn, specia stejar proaspăt tăiat, la locul de montare. Pentru început a fost folosit căruciorul asigurat de unul din localnici, metodă ce a asigurat pe timpul săptămânii aprovizionarea ritmică cu câte 4 – 5 dulapi, suficient cât să asigure ritmul de lucru al echipei de montare.
La sfârşitul săptămânii a treia, rămăseseră neacoperiţi ultimii aproximativ 40 metri liniari de podină, pentru care firma care prelucra la gater ne-a anunţat că tot acest material lemnos va fi adus la faţa locului. Drept urmare, sâmbătă 8 iunie 2014, o echipă din cadrul Companiei asigurare învăţământ, condusă de comandantul acesteia mr. Gruia Danciu, este adusă pentru a executa activitatea de transport şi aşezare a dulapilor din lemn pe grinzile podului. Mr. Gruia Danciu i s-a precizat de către şeful lucrărilor obiectivul zilei – acela de acoperire a întregii căi de rulare a podului cu material lemnos, fără producerea de accidente de muncă. Activitatea s-a dovedit a fi una critică, de realizarea căreia depindea termenul final al execuţiei podului. Odată aşezaţi dulapii, se scurta timpul de montare şi fixare a acestora şi a parapetului. Dulapii s-au dovedit a fi foarte grei, echipa ridicându-i, transportându-i şi aşezându-i cu greutate pe calea de rulare dar, până la ora 21.00, obiectivul zilei a fost îndeplinit, chiar şi după două reprize de ploaie. Odată aşezată podina căii de rulare pe pod, treaba devine o simplă formalitate, lucrurile îndreptându-se către finalul misiunii. Lucrul pe activităţi organizate în flux, priceperea şi îndemânarea unor oameni, precum cap. Alin Laslo, fac ca treaba să devină rutină. Între timp este realizată şi protecţia în amonte a podului, prin baterea, de către echipa de lucru condusă de plt. Cristian Botea, a unui rând de piloţi cu rol de spargheţi în vederea opririi plutitorilor aduşi de apă şi direcţionării acestora să treacă pe sub pod.

Cîlea necredinciosul…
Ziua de 11 iunie debutează cu montarea ultimilor 10 metri de podină pe calea de rulare, cu montarea parapetului pe ultima deschidere, vopsirea elementelor de infrastructură şi realizarea acceselor definitive la pod. Realizarea parapetului a presupus utilizarea materialelor recuperate din vechiul pod pentru cel de pe partea dreaptă în sensul spre satul Dosul Râului, în timp ce, cel de pe partea stângă a fost realizat din materiale noi. Compactarea umpluturilor s-a realizat cu un rulou vibro-compactor de la Regia judeţeană de drumuri şi poduri, plt.maj. Aurelian Tudor demonstrând priceperea sa în conducerea diferitelor tipuri de vehicule, nu numai militare, şi realizând în fapt o încercare de probă a podului prin deplasarea pe pod a masei de 3,3 tone a ruloului vibro-compactor.
Sfârşitul zilei se încheie cu îndeplinirea celor propuse şi practic cu încheierea podului, rămânând de executat mici lucrări de vopsitorie la parapetul podului şi fixarea indicatoarelor la capetele podului. Definitivarea lucrărilor la parapetul podului şi strângerea materialelor şi a taberei sunt ultimele activităţi desfăşurate de detaşamentul de intervenţie. Anunţat fiind de primarul comunei, de stadiul lucrărilor, preşedintele CJ nu-i vine să creadă şi sosește, în după-amiaza zilei de 12 iunie 2014, la punctul de lucru din satul Dosul Râului pentru a se convinge personal. Este plăcut surprins şi ca probă, face o verificare a podului trecând cu autoturismul instituţiei pe acesta până pe malul opus. Modul de comportare a podului la trecerea vehiculului îl mulțumește pe deplin, o autentică lucrare de artă peste râul Topolog. Mulţumirile sunt descrise în scrisorile adresate ministrului apărării naţionale şi comandantului Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici”.

Ce a rezultat în urma efortului depus în perioada 17 mai – 13 iunie 2014 de către militarii şi civilii din detaşamentul de intervenţie?
Un pod prin care şi-au atras recunoştinţa şi mulţumirile populaţiei din satul Dosul Râului, pod cu următoarele caracteristici: lungimea podului: 90,50 metri;lăţimea podului: 4,00 metri; lăţimea căii de rulare pe pod: 2,35 metri; lăţimea trotuarelor: 0,665 metri; numărul deschiderilor: 8; lungimea unei deschideri: 11,00 metri; înălţimea parapetului: 1,00 metri; înălţimea maximă a infrastructurii: 3,50 metri; capacitatea portantă: 3 tf (limitată pentru o mai bună exploatare din partea populaţiei, restricţionarea traficului greu); viteza maximă de deplasare pe pod: 10 km/h; număr de grinzi pe deschidere: 4 profile I 22 în pachete de câte două, solidarizate între ele cu contravântuiri orizontale; materiale – suprastructura mixtă: lemn şi metal; infrastrutura mixtă: metal şi beton armat; protecţie amonte: spargheţi din piloţi din lemn.
Pe această cale mulţumesc tuturor militarilor detaşamentelor din Rm.Vâlcea şi Alba-Iulia pentru înţelegerea, cooperarea şi implicarea efectivă şi afectivă în execuţia activităţilor de construcţie a podului, sudorilor autorizaţi aparţinând operatorilor economici din Vâlcea pentru subordonarea necondiţionată, poliţiştilor militari pentru sprijinul acordat la însoţirea coloanelor de vehicule şi la paza acestora şi materialelor, noapte de noapte, conducerii unităţilor militare precum şi autorităţilor administraţiei locale şi judeţene pentru sprijinul şi asigurarea la timp şi oportună a materialelor necesare, precum şi a echipamentelor specializate, altele decât cele din înzestrarea armatei. Un gând special de apreciere la adresa mr. Daniel Josan pentru competenţa profesională şi atitudinea camaraderească dovedite pe timpul acestei experienţe unicat pentru toţi participanţii.”
Rândurile de mai sus aparțin jurnalului celui care a condus întreaga operațiune din urmă cu cinci ani, adică lt.col. ing. Cristian Arinton, comandantul de azi al Ganizoanei Râmnicu Vâlcea. Ele vorbesc prea puțin despre mândria unei misiuni îndeplinite cu succes, despre modestia tăcută a militarilor și, mai ales, despre sacrificiile pe care, din păcate, nu mai știm să le recunoașteam decât în situații de criză majoră.
Tuturor geniștilor români de ieri, azi și mâine „La mulți ani!” la împlinirea a 160 de la înființarea armei geniu în cadrul Armatei Române.
Intertitlurile acestui articol aparțin Curierului de Vâlcea.

Etichete: , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate