Du-te la...
Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

16 octombrie 2019

Bogdan Hossu, președinte CNS Cartel ALFA: „Pensiile speciale nu sunt un drept! Sunt un privilegiu care mănâncă un sfert din totalul pensiilor de stat… ”


Advertisements

• cel mai important lider de sindicat din țară a ajuns ieri în Vâlcea și a susținut o conferință de presă la sediul UST Cartel ALFA

Președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa a susținut ,în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Uniunii Sindicatelor, că pensiile speciale nu sunt și nu trebuie tratate ca un drept. Bogdan Hossu a menționat că ponderea acestora este deja de un sfert din fondul de pensii: „Noi suntem pentru desființarea marii majorități a pensiilor speciale! Cu ceea ce suntem de acord este acordarea unor pensii de serviciu pentru anumite categorii care au restricții structurale legate de combinația respectivă. Pensia cumulată de stat, indiferent că sursa este Pilonul I de pensie, Pilonul II sau pensiile speciale n-ar trebui să depășească un raport. Ideal ar fi să se respecte același raport ca și la salarii 1:12, adică tot ceea ce depășește de 12 ori pensia medie să nu mai fie acordat! Pensiile speciale nu reprezintă un drept câștigat. Sursa de drept câștigat înseamnă Pilonul I sau II de pensie. Restul este o decizie politică dată conjunctural pentru a avantaja sau a motiva anumite persoane legate de o anumită conduită. Aceste pensii pentru parlamentari, primari, viceprimari sunt un privilegiu, nu un drept câștigat care este un drept de contribuție la sistem, pe Pilonul I sau II care nu poate să fie atacat. Suntem pentru o pensie cumulativ limitativă, acești privilegiați ai pensiilor speciale mănâncă aproape un sfert din totalul pensiilor de stat!”
În plus, acesta a vorbit despre legislația care reglementează dialogul social și negocierile colective în România, adoptată în urmă cu opt ani în contextul măsurilor de austeritate, a avut consecințe foarte grave pentru lucrători: „Limitarea dreptului la asociere sindicală și instituirea unor bariere excesive pentru negocierea colectivă a făcut ca aproape jumătate dintre lucrători să fie plătiți la nivelul salariului minim, o creștere de cinci ori față de 2011. Muncitorii români au la dispoziție foarte puține instrumente pentru a-și apăra colectiv drepturile, iar balanța de putere dintre lucrători și angajatori este înclinată în favoarea celor din urmă. Datele sunt ilustrative: niciun contract colectiv la nivel de sector negociat de la adoptarea acestei legislații, gradul de acoperire prin contracte colective de muncă a scăzut cu peste 60%. Dintre contractele colective de muncă negociate la nivel de companie, un număr foarte mic sunt negociate de organizații sindicale, cele mai multe fiind în fapt simulări de negociere cu reprezentanții salariaților, care preiau articole din lege sau din regulamentele interne de funcționare, fără a negocia într-adevăr drepturile salariaților. Astfel, salariile mici care mențin oamenii la un nivel de trai de subsistență și lipsa accesului la drepturi sociale au determinat milioane de lucrători, calificați și necalificați deopotrivă, să părăsească țara. O consecință directă a acestei situații este criza îngrijorătoare și prelungită de pe piața muncii, o situație care ar putea conduce la abuzuri suplimentare, inclusiv față de cetățenii altor țări care sunt astfel inserați pe piața muncii europene fără a li se garanta o protecție socială adecvată” a reliefat Hossu.
„Un alt aspect pe care aș dori să îl prezint este cel referitor la recenta reformă fiscală din România, prin care contribuțiile sociale de sănătate și pensie care reveneau angajatorului au fost trecute în sarcina angajaților. Și această măsură a fost adoptată în absența unei consultări reale cu partenerii sociali, în ciuda protestelor sindicale și a rezervelor exprimate de angajatori.
Transferul contribuțiilor pune aproape integral finanțarea costurilor protecției sociale în sarcina angajaților, cu încălcarea Conventiei nr.102 a OIM și a finanțării colective a protecției sociale. Presiunea fiscală pe lucrători este foarte ridicată, iar acest lucru va accentua expunerea la sărăcie și excluderea socială a angajaților, ridicând în același timp bariere pentru accesul lucrătorilor independenți la sistemele de protecție socială. Finanțarea sistemului de securitate socială exclusiv de către angajați este un caz unic în Europa, încălcând toate principiile responsabilității și echității, fundamentale pentru justiția socială și pentru economia durabilă. Astfel de măsuri nu pot constitui elemente ale unui nou contract social. Regretăm lipsa de interes a guvernului pentru un dialog social real și eficient. Organizațiile sindicale din România au inclus, includ si vor include în programele lor de acțiune, cu prioritate, acțiuni menite să rezolve deficiențele survenite ca urmare a modificărilor legislative, atât in privința relațiilor de muncă, dialogului social precum și a celor din domeniul fiscal” au mai fost concluziile președintelui ALFA.

Etichete: , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate