Pârloaga, taxată în plus?
• noua strategie pentru agricultură aduce un nou nivel de taxare
Direcţia Agricolă Vâlcea anunţă că majorarea impozitelor pentru terenurile agricole nefolosite (pârloagă), precum şi pentru deteriorarea acestora, prin asolamente greşite sau folosire improprie, pot fi avute în vedere pentru a stimula utilizarea judicioasă a terenurilor. Totul vine ca o recomandare în Strategia elaborată de Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România.
„Impozitarea activităţii agricole este, de asemenea, ignorată de majoritatea fermierilor, singurele taxe plătite în general fiind cele pe proprietatea terenului. Pentru a asigura un suport corespunzător finanţării agriculturii în perioada 2012-2020 din bugetul naţional este necesară adoptarea unor politici adecvate de colectare de taxe şi impozite şi din domeniul agricol. Astfel, se pot analiza variante ce pot să stimuleze utilizarea în întregime a terenului agricol din România”, se spune în documentul menţionat.
Activităţile agricole din România asigură o contribuţie relativ scăzută la bugetul naţional. Astfel, deşi agricultura asigură o contribuţie semnificativă la PIB, în fapt aceasta nu se materializează şi în contribuţii financiare similare la bugetul naţional. „Lipsa unei fiscalizări corespunzătoare este datorată în principal derulării activităţilor agricole de către fermieri sub forma juridică de «persoană fizică». Astfel, aceştia nu reuşesc să îşi recupereze TVA-ul aferent input-urilor ce contribuie la realizarea producţiei agricole (carburanţi, fertilizanţi, pesticide etc.) deoarece nici ei nu vând produsele agricole obţinute într-un mod juridic corespunzător ce ar include TVA. O astfel de procedură ar îngreuna desfacerea produselor, ceea ce în unele situaţii (produse proaspete şi perisabile lactate, legume/fructe, flori) poate duce la pierderi semnificative”, se arată în strategia pentru agricultură.
Mai mult, impozitul pe terenul agricol ar putea fi diferenţiat în funcţie de statutul proprietarului, în cazul în care o astfel de politică este compatibilă cu regulamentele europene de după 2013, recomandă strategia elaborată de Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România.
„Se poate spune că o creştere a impozitării fermelor (inclusiv a impozitelor pe terenul agricol), pe fundalul crizei economice şi a unui mediu economic neprietenos, ar putea afecta negativ performanţele economice ale fermelor din România (mai ales ale celor de nivel mediu şi mic), dată fiind slaba lor capitalizare şi vulnerabilitatea la condiţiile de mediu. Având în vedere această situaţie, poate ar fi oportun ca pe viitor, în cazul în care o astfel de politică este compatibilă cu viitoarele regulamente europene pentru exerciţiul bugetar de după 2013, să se aplice o diferenţiere a impozitului pentru terenul agricol, funcţie de statutul proprietarului (la fel ca în cazul Finlandei, Greciei)”, se arată în documentul menţionat. Astfel, potrivit recomandării, dacă proprietarul este fermier (inclusiv persoană juridică) sau dacă acesta arendează pe termen lung terenul pentru a fi exploatat de un alt fermier, acesta să rămână cu valoarea actuală a impozitului şi eventual să fie scutit de impozitul pe arendă.
Astfel, conform conducerii Direcţiei Agricole, dacă însă proprietarul nu este fermier, deci nu lucrează direct terenul şi nici nu-l arendează pentru a fi lucrat, documentul recomandă să se considere că acesta este ţinut în scop imobiliar, pentru construcţii, urmând să fie impozitat ca atare (conform Codului fiscal din 2012 valoarea minimă a impozitului pe terenul pentru construcţii în intravilan variază între 153 şi 3.832 lei/ha.