Imagini peste timp (VII)


Carte poștală alb-negru care prezintă o vedere generală a orașului, luată de pe Dealul Capela, cu panorama spre est. Ilustrata poartă ștampila de poștă 10 aprilie 1907, trimisă de la Râmnicul Vâlcii la Nămoiești, lângă Câmpulung. Nu are înscrisă casa editoare. Vederea cuprinde  o parte a orașului așa cum arăta el ala început de secol XX. Limita de prezentare: la nord, bulevardul Tudor Vladimirescu, la est, dealul Gurănoaia, iar la sud-est, Biserica Sfântul Gheorghe și casele din zonă.

La nr. 1

podpodul metalic de peste râul Olt la punctul Goranu. Este construit de casa Jaret din Paris, pentru suma de 781.499,78 lei. Lucrarea s-a realizat între 1876-1877. Proiectul construcției podului este aprobat de Consiliul Lucrărilor Publice, prin jurnalul nr. 166 din 13/25 aprilie 1874 și cu modificările prezentate prin jurnalul consiliului nr. 189 și 207 anexate. Casa Jaret a fost reprezentată prin domnul Lemoine Smith. Contractele de construcție a podului au fost întocmite la București între 17-19 mai 1874, fiind semnat din partea română de ministrul G.Gr. Cantacuzino.
La nr. 2 – clădire cu parter și etaj, proprietatea d-nei Masinca Emanoilescu, renovată complet în 1906. La 27 octombrie 1915, Maxim A. Mihai deschide la etajul clădirii hotelul High Life. Din 1927, hotelul este preluat de către C. Dumitrescu și va purta numele de Hotel Dumitrescu. La parterul clădirii a funcționat librăria Matei Basarab, cafeneaua Lințoaica și cafeneaua la Tanțu.
La nr. 3 – casă cu etaj, amplasată pe partea dreaptă a străzii Traian la nr. 111, colț cu Bulevardul Tudor Vladimirescu, proprietatea lui Al. Dănicel. La parterul clădirii, în anul 1904, funcționa un magazin cu băuturi spirtoase al lui Ilie Georgescu. În 1903, aici a funcționat un birt economic al lui Nae Constantinescu (zis Țiganul). Casa a fost demolată cu siguranță între 1906-1907, odată cu începerea acțiunii de lărgire și aliniere a bulevardului Tudor Vladimirescu.
La nr. 4 – casa Ștefan Iordănescu, cu nr. 105, construcție solidă cu etaj. La parterul ei, au funcționat magazine și ateliere, în 1905, Alex. V. Dăncilă avea un atelier de cismărie, în 1914, Dumitru Arghirescu ținea un magazin de coloniale și băuturi spirtoase. Tot în 1914, Petrescu S. Dumitrescu avea un atelier de plăpumărie „Plăpumarul craiovean”.
La nr. 5 – casa Elena Cernătescu, ridicată înainte de 1897.
La nr. 6 – casa Ștefan Georgescu, cu nr. 97, care va fi demolată  pentru a ridica o nouă construcție modernă între anii 1906-1907.

La nr. 7

bisericaBiserica Cuvioasa Paraschiva, amplasată la intersecția străzii Mihai Bravu cu strada Traian. Este zidită din temelie de voievodul Pătrașcu cel Bun la 1557. Biserica este ridicată până la fereastră, fiindcă voievodul moare chiar în anul acela, la 25 decembrie 1557. Lucrarea a fost părăsită timp de 30 de ani, până în 1587, când construcția e reluată și terminată de fiul său Mihai pe când acesta era simplu „bănișor” de Mehedinți. Sfințirea este făcută de episcopul Teofil I al Râmnicului la 1593. Este reparată de negustorii Chiproviceni la 1770, după ce a ars în 1738, o dată cu retragerea austriecilor din Râmnic. Biserica Cuvioasa Paraschiva o să rămână cea mai veche zidire bisericească a Râmnicului așa cum a fost ea concepută la către ctitorul ei.
La nr. 8 – casa în care a funcționat un timp Banca Vâlcea, înființată la 1899. Casa a trecut în timp în proprietatea lui Constantin Precupețu, de meserie negustor.
La nr. 9 – în parcul comunal se află una din cele mai mari și mai reprezentative construcții ale arhitecturii vâlcene de secol XVIII, rămasă nedemolată. Este ridicată de Constantin Socoteanu, născut în Râmnic, pe la 1781. Este preluată prin alianță de familia Lahovary, este lăsată prin testament d-nei Irina Sterian care, la rândul său, o va vinde primăriei, în septembrie 1909, pentru suma de 100.000 lei.
La nr. 10 – biserica evanghelică Sfântul Anton de Padova, ridicată între 1722-1723.
La nr. 11 – casa parohială a Bisericii Buna Vestire, construită în anul 1897 de arhitectul Giuseppe Nasinbeug, costul lucrării fiind de 27.497 lei. Clădirea a fost transformată în hotel la 28 septembrie 1901, cu firma Hotel Central.
La nr. 12 – Biserica Maica Domnului, amplasată în centrul orașului, zidită de Mircea Ciobanul. Rezidirea s-a terminat la 26 iunie 1747 de logofătul Radu Râmniceanu cu jupân Ioan Moldoveanu și jupân Grigore, amândoi din Sibiu.

La nr. 13

garaGara CFR, construită în anul 1887, cu ocazia punerii în funcțiune a tronsonului de cale ferată Drăgășani Râmnicul Vâlcii, la 20.06.1887, în lungime de 52,8 kilometri.
La nr. 14 – Biserica Sfântul Gheorghe este ridicată din nou în 1763, este lărgită în 1770 de Moș Ion împreună cu Moș Radu.
La nr. 15 – Casa Bărăției, construcție mare cu parter și etaj, construită pe la jumătatea secolului XIX, pentru nevoile bisericii. Pe parcursul anilor, la parterul ei, au funcționat foarte multe magazine și ateliere precum: farmacia lui Alexandru Apostolescu – 1898; restau­ra­ntul lui Toma Niculescu – 1905; Casa de mode a doam­nei Elena Popp – 1921; Frize­ria lui Al. Drumaru – 1921; Cofe­tăria terasă – a lui Ion Stănescu – 1922; Bodega „La Imperial” a lui C. Kirican – 1927; Croitorie pentru dame a Victoriei Grabowski – 1930; Li­bră­ria „România Mare” a lui Iorgu Arsenie – 1931 și multe altele.
La nr. 16 – Casa Temelie, situată pe terasă, ridicată în a doua jumătate secolului XIX, construcție mare cu parter și etaj. În anul 1890, I. Weinberg deschide un modern magazin de manufactură;  C. Mihăilescu des­chi­de o cofetărie în 1898; Grigore Artenie deschide, în anul 1900, un magazin cu artico­le de manufactură; Ecaterina C. Mihăilescu deține o cofetărie cu firma „La Carpați” – 1922.
La nr. 17 – Casa Dimitrie Genuneanu, casă mare cu un singur etaj, situată pe partea stângă a străzii Traian, la nr. 78. În anul 1875, este deschis internatul de fete gratuit (dosar nr. 901/1875).
La nr. 18 – Casa Medelnicerului Bujoreanu, construită între anii 1855-1856. La finele secolului XIX, casa devine proprietatea lui Alecu Alexiu, care o revinde căpitanului Păltineanu, care o renovează complet între anii 1906-1907.  În această casă, a funcționat în 1914 Hotelul Splendid și la parter restaurantul condus de Sofia Radu.
Mihail TITI GHERGHINA