Ecuația premierului la pătrat


Moțiunea a trecut, incertitudinile rămân. Cu atât mai mult cu cât politicienii una spun, alta fumează. În mod normal ar fi trebuit să se cristalizeze câteva direcții, președintele Dan n-are prea multe opțiuni. Mai precis două, ca și ceilalți actori politici, de altfel. Prima dintre ele ar fi desemnarea artizanului acestei crize, Sorin Grindeanu, să formeze un guvern cu care să se prezinte în parlament pentru a obține validarea aleșilor.

Președintele PSD are și el tot două variante. Crearea unei majorități trainice și toxice cu AUR, cum s-a văzut la votul moțiunii, nu e chiar simplă. Mi-e greu să cred AUR ar intra la guvernare într-un guvern condus de PSD și cu un premier social-democrat. Deși cei de la AUR au fost de multe ori prinși în pat cu sistemul, în timp ce urlau împotriva lui, oficializarea relației ar fi prea mult. A doua variantă e o coaliție cu UDMR în dauna AUR, adică un guvern minoritar care să beneficieze punctual de susținerea opoziției de dreapta, pro-UE, pentru îndeplinirea parcursului european. Premisa de la care pesediștii au pornit să dărâme Guvernul Bolojan, aceea că vor reuși să disloce o parte din PNL, nu se susține. Ba chiar au reușit contrariul, PNL și USR semnând un document prin care își vor coordona mișcările. Chiar și Forța Dreptei și-a anunțat revenirea în PNL, în loc să se fărâmițeze.

A doua opțiune a președintelui, în cazul în care Grindeanu va depune mandatul, este desemnarea liderului PNL să formeze guvernul. Bolojan, ca lider al opoziției democratice, are și el tot două opțiuni pe masă. Să susțină din umbră un guvern minoritar PSD sau să meargă în alegeri anticipate, pentru că formarea unui executiv fără PSD și AUR este hazardată, cum s-a și dovedit de altfel. În ce-l privește pe George Simion, are varianta să guverneze alături de PSD, firește, însă mizez că va rămâne în opoziția suveranistă, unde se simte cel mai bine. I se pot imputa multe, numai că nu are instinct politic – nu. Dacă va continua pe linia asta, probabil la următoarele alegeri va guverna singur, beneficiind de erodarea partidelor democratice.

Am trecut în revistă toate aceste potențiale soluții la criza politică actuală, bazându-mă pe o anumită predictibilitate și mai puțin pe iepurii pe care președintele îi poate scoate din joben. Deocamdată a reușit să nemulțumească pe toată lumea. Suveraniștii îl consideră în continuare Mucușor, un uzurpator al domnului nostru Călin Georgescu, în timp ce europeniștii îi reproșează o anumită apropiere de MAGA în declarații, în dauna coeziunii europene, precum și lipsa de susținere arătată față de premierul Bolojan, pe parcursul inițierii moțiunii și a negocierilor care au urmat. A, și cum a tratat numirile în justiție, era să uit.

În ce mă privește, consider că cel mai adaptat la situația actuală este un guvern minoritar PSD, eventual cu UDMR și minorități, care să beneficieze în parlament de susținerea PNL și a USR. Orice s-ar spune despre pesediști, că sunt ticăloși, cinici, că țin șpăgile în cutii de pantofi, dar nu faptul că nu au oameni pregătiți. Au avut întotdeauna. Și, cine știe, poate chiar se bazează pe vreun geniu economic (nu Olguța, vă rog) care să ne scoată din criza actuală, fără a le tăia lor din privilegii. Căci de aici s-a rupt filmul.