Colţul liric

Colţul liric – rubrica noastră săptămânală de joia, din pagina a 4-a – s-a născut din dorinţa cititorilor iubitori de frumos şi poezie. Ea se adresează, indiferent de vârstă şi statut, tuturor celor ce pot răspunde cu o metaforă la butoniera unui vers. Chiar şi într-un cotidian (poate cu atât mai mult!) versurile publicate intră într-un duet firesc cu cititorul dornic, din când în când, să-şi bucure sufletul cu o adiere de frumos.

Virgil Dinu

Gând bun

În ţărână

Stau în rână

Mă socot

Ce mai pot

Să-mplinesc

Trai lumesc?

Frunză caldă

De mă scaldă

Dă pe-afară

Primăvară

C-am un dor

Călător

Şi-o iubire

Fără fire

De un soare

Ce nu moare

La apus:

E Isus.

*

Şi poezia are un timp al ei,

îmbrăcat în liniştea gândului bun.

Se ridică şi-şi cere dreptul la cuvânt:

îşi aranjează ţinuta,

tuşeşte puţin a importanţă,

şi-ncepe să se reverse,

când molcomă, când vijelioasă…

Poeziile trebuie hrănite

cu resturile noastre de peste zi;

de ieri mi-au rămas câteva

picături de inimă tare,

salvate în ultimul moment

de la pierderea lor pentru totdeauna.

Cui aş fi putut să le-ncredinţez

decât Ţie, Doamne,

să faci din ele

ce Tu ştii infinit mai bine.

Sunt punctul ce desparte

propoziţia de ieri

de fraza pentru mâine.

VIRGIL DINU, pseudonimul literar al lui URECHE,-NICULAI DINU) (www.dinuvirgil.ro) născut la 30 septembrie 1974, Năsăud, Bistriţa-Năsăud. Locuiește în Cluj-Napoca, fiind director (din 2002) al Editurii NAPOCA STAR.  Telefon: 0740-167461.

Studii superioare: Facultatea de Informatică, Universitatea „Babeş-Bolyai” (1993-1997) și începe Facultatea de Litere, Secţia Română-Etnologie, aceeași universitate (998-2000).

VOLUME PUBLICATE: Dincolo de oglindă (versuri, panseuri, povestiri) Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996 (prefaţă de Teohar Mihadaş, postfaţă de Teodor Tanco); De dragoste de Dumnezeu (poezii), Editura Augusta, Timişoara, 1998 (lector: Adrian Dinu Rachieru); Curcubeul iluziilor (versuri, panseuri, teatru), Editura Napoca Star, Cluj, 1998; Abecedarul ghicitoare (versuri pentru copii), Editura Napoca Star, Cluj, 2000; Jurnal de idei pentru mileniul trei. Z(iln)icere sau picături de speranţă (jurnal), Editura Napoca Star, Cluj, 2002; Tata. Cărticica de lângă inimă (in memoriam), Editura Napoca Star, Cluj, 2004; Trilogia luminii: Sângele crucii (roşu, pseudoteatru), Verticalitatea ierbii (verde, proză scurtă), Cântecul cerului (albastru, poezie), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006; De devenit (O juma’ de sută de poezie), Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; Exerciţii de suflet (Pastile pro­voca(n)te), Editura Napoca Star, Cluj, 2008; Cale-n dar (Promisiuni de zi cu zi / într-un an de poezii), Editura Napoca Star, Cluj, 2009.

Prezent în: Dicţionar de poeţi. Clujul contemporan (Autor Petru Poantă, Fundaţia Culturală Forum, Cluj-Napoca, 1998); Dicţionar literar (1639-1997) al Jud. Bistriţa-Năsăud (Autor Teodor Tanco, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998); Paşi în iarba ninsă (Antologie a cenaclului „O. Goga“ Cluj, Editura Remus, Cluj, 2000); Patruzeci. Poeţi bistriţeni contemporani (Antologie de Ioan Cioba, Editura Aletheia, Bistriţa, 2001); Poem pentru oraşul natal, Bistriţa (Antologie de Dumitru Munteanu şi Al. Cristian Miloş, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2002); Voices of Contemporary Romanian Poets (Dan Brudaşcu, antologie în l. engleză); Voices of Contemporary Romanian Poets (antologie în l. engleză-cooreană); Tahle ctvrt je nase. Soucasni rumansti basnici (antologie în l. cehă); Kortars roman koltok (antologie în l. maghiară); Antologia sucasnej rumunskej lyriky (antologie în l. slovacă); Szabadulas a gettobol (Balazs F. Attila, antologie în l. maghiară); Murmurul vocilor (antologie în l. franceză şi engleză); Un copac de sunete (antologie în l. franceză); Scriitori din judeţul Bistriţa-Năsăud (Dumitru Munteanu); Dicţionarul biografic al literaturii române (Aurel Sasu); Enciclopedia personalităţilor din România etc.

Colaborator la: Steaua, Tribuna, Cetatea Culturală, Oraşul, Almanahul cultural-ştiinţific „Virtus Romana Rediviva“, Adevărul de Cluj, Informaţia de Cluj, Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca (Cluj-Napoca), Astra blăjeană (Blaj), Poezia, Revista română (Iaşi), Cuget liber (Târgu Jiu), Cuvântul românesc, Tibiscus (Iugoslavia), Paralela 45 (Timi­şoara), Răsunetul, Mesagerul de Bistriţa-Năsăud (Bistriţa), Cuibul visurilor (Maieru), Plaiuri năsăudene, Tribuna ideilor (Năsăud), Glasul (Huedin) etc.

PREMII la Festivalul Internaţional de Poezie „Drumuri de spice“ (Ediţia a IV-a, Uzdin, Iugoslavia, 1997); Distincţii şi premii din partea Asociaţiunii ASTRA Blaj şi a Societăţii „Virtus Romana Rediviva“.

A participant la Festivaluri de poezie în Slovacia, Ungaria şi Franţa. Este redactor la revistele Astra blăjeană, Pro Memoria, Almanahul cultural-ştiinţific „Virtus Romana Rediviva“ şi Tecuciul literar”.

REFERINŢE CRITICE: Ioan Pavel Azap, Vasile Barbu, Dan Brudaşcu, Ioan Buzaşi, Dumitru Cerna, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Ioana Gligor, Gavril Istrate,  Florin Lazăr, Teohar Mihadaş, Ioan Mi­ti­tean, Ioan Moise, Horia Muntenuş, Mircea Petean, Petru Poantă, Mircea Popa, Ion Popescu-Brădiceni, Adrian Dinu Rachieru, Teodor Tanco, Ionuţ Ţene, Sever Ursa, Aurel Sasu, Constantin Zărnescu etc.

În calitate de editor,  poetul Virgil Dinu a contribuit decisiv la apariţia BIBLIEI DE LA BLAJ (1785) şi a BIBLIEI VULGATA (5 volume).

Poezia lui Virgil Dinu are o personală strălucire stilistică prinsă într-o viziune de pictor ce ne face să privim  un soare care n-apune niciodată, ne-aduce adierea gândului cald al Mântuitorului. Poetul face prețioasa mărturisire de credință: Sunt punctul ce desparte propoziţia de ieri/ de fraza pentru mâine. Viitorul nu este doar un motiv decorativ, ci fecundează adânc un mâine optimist. Poetul aduce o factură nouă de vers.