Adevărul despre aurul Brâncoveanului
2014 este Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, decretat de Patriarhia Română, Guvernul României şi Ministerul Culturii. Pe data de 15 august a.c. se vor împlini 300 de ani de la moartea mucenicească, la Constantinopol, a Voievodului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), împreună cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi cu vistiernicul Ianache Văcărescu, una din cele mai cumplite tragedii pe care le-a cunoscut istoria României.
Domnitorul Constantin Brâncovenu, socotit drept unul dintre cei mai bogaţi europeni, era numit de turci „Altân-Bey”, adică „Prinţul Aurului”. Niciun alt domnitor valah nu le adusese daruri mai bogate. Brâncoveanu a reuşit să ajungă domn plătind mari sume de bani şi să-şi păstreze scaunul vreme îndelungată tocmai datorită aurului pe care îl trimitea sultanului.
Pe 14 august 1714, i s-a făgăduit eliberarea imediată, dacă va arăta unde sunt depuse cele 20.000 de pungi cu galbeni pe care sultanul bănuia că le are, dar refuzul său l-a costat capul. Din averea strânsă domnitorul a finanţat cultura şi arta, multe şantiere de construcţii, lăsând în urma sa mari aşezăminte religioase şi laice fiind un Mecena al epocii sale, al epocii brâncoveneşti. Voievodul a promovat o politică complexă şi a fost preocupat în egală măsură de conservarea valorilor culturii şi civilizaţiei româneşti şi a manifestat o largă deschidere spre Europa modernă.
Constantin şi fiii săi au rămas neclintiţi în credinţa lor, astfel că în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, când Dreptcredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani şi era ziua de nume a doamnei sale, Marica, el a primit sfârşitul mucenicesc. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în Marea de Marmara, în apropiere de Bosfor, iar capetele „purtate în prăjini” pe uliţele cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Documentele şi mărturiile vorbesc despre depozitele bancare ale domnitorului de la „Zecca”, Banca Veneţiei, dar şi de la Viena, Amsterdam şi Londra. Ce s-a întâmplat cu aceste sume de bani după uciderea la Constantinopol a Brâncoveanului?
Multe legende referitoare la aurul Sfântului Brâncoveanu se mai păstrează în tradiţia populară şi mulţi căutători de comori mai speră şi astăzi să găsească tezaurele domnitorului-martir. Vreţi să aflaţi adevărul despre aurul Brâncoveanului? Urmăriţi emisiunea „Recurs la istorie” de duminică, 09 februarie 2014, ora 20.00.