100 hectare, limită la vânzarea terenului agricol pentru străini
De la 1 ianuarie 2014, orice individ cu domiciliul într-un stat membru UE sau cetățean al Uniunii Europene va putea achiziționa în țară teren arabil în extravilan, însă în limita a 100 ha, conform unui nou proiect de act normativ. Proiectul de lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, precum și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare (accesibil pentru consultare aici) prevede că toate persoanele fizice care vor vrea să achiziționeze terenuri agricole la noi în țară, nu vor putea să mai cumpere suprafețe mai mari de 100 ha. De asemenea, în acest proiect de lege se mai vorbește și de ordinea de preempțiune la cumpărare (co-proprietari, vecini, arendași, persoane tinere din localitate și statul român), cât și de câteva condiții care să ofere garanția că terenurile arabile rămân cu destinație agricolă și nu și-o schimbă pentru o perioadă de 10 ani.
În ceea ce privește dobândirea terenurilor agricole, cetățenii statelor membre (ne referim și la piața europeană) și apatrizii cu domiciliul într-un stat membru UE sau în România, pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor agricole începând cu 1 ianuarie 2014. Cu alte cuvinte, și cetățenii din afara UE, care au domiciliul în UE sau în România, pot să achiziționeze terenuri, ca persoane fizice. Persoanele străine care au cumpărat deja terenuri în România, au făcut-o prin intermediul societăților comerciale. Mai mult, de la 1 ianuarie 2014, aceste societăți nu vor putea trece terenurile în cauză pe persoană fizică, într-o suprafață mai mare de 100 ha.
Dreptul de preemțiune prevede cine ar trebui consultat înainte de ca un teren să fie vândut unui străin: în primul rând, co-proprietarii persoane fizice, al terenurilor respective, în al doilea rând, vecinii, persoane fizice, în al treilea rând arendașii persoane fizice, în al patrulea rând persoanele fizice cu vârstă de până la 40 de ani, care desfășoară activități agricole pe raza administrativ-teritorială a localității unde este situat terenul respectiv și, nu în ultimul rând, statul român, printr-o agenție sau printr-un for de intervenție pe această problemă. Dacă niciunul dintre aceștia nu-și exercită dreptul de preempțiune, terenul respectiv poate fi achiziționat de orice fel de persoană fizică, fie că este din localitate, fie că are peste 40 de ani, poate fi cumpărat terenul respectiv.
Potrivit Ministerului Agriculturii, fiecare cetățean, în momentul în care dorește să vândă un teren, trebuie să notifice Primăria sau Agenția care se va ocupa de această viză pe piața funciară, după care se vor notifica cei care au drept de preempțiune, dacă aceștia își exercită dreptul de preempțiune la prețul stabilit de cel care dorește să vândă, atunci intră în posesie. Practic, cetățeanul care va dori să cumpere o suprafață de teren și are un cumpărător, va trebui să notifice eventual la Primărie dar, într-un final, această autoritate, care va transmite scrisori către toți cei care sunt vizați de dreptul de preemțiune, în 90 de zile aceștia trebuie să-și exercite sau nu dreptul de preemțiune, după care tranzacția se poate realiza. Dacă nu, atunci, sigur, cel care a vrut să cumpere și care nu îndeplinește condițiile acestea de preempțiune, poate cumpăra terenul respectiv.
Un alt lucru nou, adus de acest proiect de lege care își propune să lupte cu potențialul aflux de persoane fizice străine care vor să cumpere teren arabil în extravilan, este și acela legat de nivelul de cunoștințe în agricultură și de pericolul schimbării destinației agricole. Vor putea cumpăra teren doar cei care fac dovada că au asemenea cunoștințe sau că au desfășurat activități agricole timp de cel puțin cinci ani.
Toţi cei care vor să cumpere, strict persoanele fizice, persoanele juridice își pot angaja un expert în domeniu, dar persoanele fizice trebuie să facă dovada că au cunoștințe în domeniul agricol sau că au desfășurat activități agricole pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Persoana fizică trebuie să facă dovada că a desfășurat activități agricole pe terenurile deținute în proprietate, în extravilan, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile stabilite, de asemenea, de normele metodologice.
Noul act normativ mai prevede că, la 10 km de la granița României, nu se pot înstrăina terenuri decât cu Avizul MapN. De asemenea, terenurile agricole care sunt în extravilan și care au zone cu patrimoniu arheologic se pot înstrăina numai cu avizul Ministerului Culturii ș.a.m.d. Mai mult, terenurile agricole situate în extravilan, care au stat la baza constituirii unor organizații de udători, se poate înstrăina terenul respectiv cu avizul asociații respective sau a Ligii Utilizatorilor la nivel național.