Maria Neamțu, din Măldărești, a luat marele premiu al Târgului Meșterilor Populari din România

• evenimentul desfășurat la Craiova a adunat toată crema artiștilor tradiționali din România

Cine este Maria Neamțu?

„M-am născut în 1953, în Măldăreşti, Vâlcea. Aici se află şi complexul muzeal compus din celebrele cule olteneşti. Am învățat meserie în Horezu, la Cooperativa Meşteşugărească sub îndrumarea măicuţei Maria Marcu. Au trecut de atunci peste 30 de ani, în care mi-am perfecţionat munca şi am creat nenumărate covoare olteneşti” așa se prezintă marea câștigătoare de la Craiova.

Vâlceanca din Măldărești este specializată în covoare olteneşti care se lucrează pe ghergheful vertical, cu bătătorul în formă de furculiţă. Materia prima este lâna sau bumbacul. La final le finisez şi le calc cu tifonul umed pe ambele feţe. Unele materiale sunt vopsite chimic, dar altele sunt naturale. Culorile naturale le extrag din ceapă, nucă, buruieni iar violetul din bobiţe de soc.

Dimensiunile la care muncește sunt  de la 20×20 cm până la 2×3 metri.  Motivele sunt cele tradiţional florale sau zoomorfe, specifice Olteniei: flori, copacul vieţii, păunul, spicul de grâu – în culorile dominante de roşu, albastru şi negru.

Muzeul Olteniei Craiova, Secţia de Etnografie, a organizat, cu sprijinul Con­si­liului Judeţean Dolj şi în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria Municipiului Craiova, în perioada 25-27 octombrie 2013, în Piaţa William Shakespeare, cea de-a XXXVI-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.

Pe esplanada Teatrului Național „Marin Sorescu” peste 150 de meșteri – ceramiști, țesători, împletitori în diverse materiale, sculptori sau cioplitori, scrijelitori, lingurari – din 28 de județe s-au prezentat publicului craiovean cu cele mai reprezentative lucrări.

„Expoziția a găzduit 100 de pavi­lioane. Tipul de aranjament al expoziției nu a fost unul aleatoriu, ci muzeologic. S-a încercat eliminarea repetițiilor, astfel încât fiecare pavilion să arate ca o microexpoziție. De la ediția din acest an n-au putut lipsi nici demonstrațiile meșterilor, lucrători în piatră, cioplitorii în lemn, olarii și nu numai. Târgul Meș­te­rilor Populari este una dintre cele mai vechi manifestări din țară, începând odată cu Festivalul „Maria Tănase”, pro­movând ideea de tradiție. Meșteri din întreaga țara, din Maramureș până la Constanța, Teleorman, Dâmbovița, au poposit pe meleaguri oltenești pentru a bucura și încânta publicul iubitor de artă tradițională.  Cei mai iscusiți meșteri au primit opt premii. Marele premiu, în valoare de 3.000 de lei,  a fost câștigat de către doamna Maria Neamțu, din Măldărești. Pentru Secțiunea adulți, pre­miul I – 1.800 de lei, premiul II – 1.500 de lei, premiul III – 800 de lei, iar pentru Secțiunea tineri (până în 40 de ani – n.r.), premiul I – 1.200 de lei, premiul II – 800 de lei, premiul III – 600 de lei. Din partea Primăriei Craiova a fost acordat și un premiu pentru întreaga activitate” ne-a relatat Dr. Ionuț Dumitrescu, șeful secției Muzeului Satului Bujoreni, membru al juriului competiției.

Mecca tradiționaliștilor

Când, în 1969, se organiza la Cra­iova prima ediţie a Festivalului Cân­te­cului Popular Românesc „Maria Tă­na­se”, Târgul Meşterilor Populari, construit cu acelaşi prilej, trebuia să fie o com­pli­nire a evenimentului cultural motivat şi el, cel puţin în intenţie, de ideea resus­ci­tării unor modele tradiţionale româ­neşti. Şi aşa a fost până prin anul 1985. De atunci, Târgul a fost organizat în fie­care an şi nu din doi în doi ani, precum Festivalul. Devenea o manifestare ce-şi rotunjea cuprinderile şi exprimările adia­cente, graţie încurajării şi susţinerii meş­teşugurilor tradiţionale, prin conceperea unor cadre propice prezentării şi comer­cializării artefactelor tradiţionale. Zeci de târguri au fost activate şi susţinute de muzee, de centre ale creaţiilor populare, de alte instituţii de cultură, care propu­neau publicului larg, obiectele specifice meşteşugurilor tradiţionale: ceramică populară, ţesături, mobilier ţărănesc, obiecte de uz casnic din lemn, sculptură şi pictură naivă etc. Şi astfel, târgul de­ve­nea o reprezentare dinamică, vie, mul­tivocă, nuanţată, un spectacol total ce implică regie, scenografie, responsa­bi­litate ştiinţifică şi valorică (din pers­pec­tivă estetică), delimitare şi creare a unui spaţiu identitar, în ultimă instanţă.

Târgul craiovean, definit şi el sub aceste auspicii, are deja istorie. S-au perindat cu cauză prin acest târg zeci, sute, de meşteri de soi. Unii dintre ei au fost şi sunt cunoscuţi şi apreciaţi, alţii au rămas într-un anonimat care defineşte creaţia populară, începând de la cântecul folcloric şi până la oala de lut.

La actuala ediţie au venit meșteri populari reprezentând următoarele meş­te­şuguri: ţesut, olărit, prelucrarea lemnului, pielărit, prelucrarea pietrei, ouă încondeiate, iconărit pe lemn şi sticlă, pictură naivă, împletituri din câ­nepă şi pănură etc., prelucrarea meta­lelor preţioase şi neferoase (argint, aur, aramă etc.), costume populare, sticlărie etc.

Târgul meşterilor populari organizat la Craiova poate fi definit ca o tradiţie în tradiţie, făcând trimitere la diversităţi şi pluralităţi culturale care pot exprima nuanţele culturii tradiţionale din provincia Olteniei pe dimensiuni, şi ele, la fel de diferite. Nu mai puțin de 27 judeţe și-au trimis reprezentanți , după cum urmează: Maramureş, Harghita, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Prahova, Suceava, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Alba, Mureş, Satu Mare, Bacău, Timiş, Braşov, Covasna, Tulcea, Teleorman, Olt, Dolj, Dâmboviţa, Ilfov, Cluj, Neamţ etc.