Hidroelectrica „duduie” sub conducerea vâlceanului Bogdan Badea
• compania a înregistrat, în primele şapte luni, un profit brut de 971,88 milioane lei, în creştere cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut
În primele șapte luni ale anului 2017, Hidroelectrica a înregistrat un profit brut de 971.880.647 lei raportat la o cifra de afaceri de 1.948.564 mii lei, sună anunțul companiei pe FB: „Profitul brut a crescut cu 6 % față de perioada similară a anului 2016, în timp ce marja profitului net a crescut de la 38% la 31.07.2016 la 43% la 31.07.2017. Procesul radical de restructurare și eficientizare prin care a trecut compania în ultimii ani a făcut ca Hidroelectrica să devină cea mai profitabilă companie din România, în primele 7 luni din anul 2017 compania înregistrând o EBITDA de 69% din cifra de afaceri. În intervalul 30.06.2012-31.07.2017, îmbunătățirea trezoreriei nete de la nivelul negativ de -763 milioane lei la nivelul pozitiv de 1.731 milioane lei a fost generată de încasările operaționale semnificative și de rambursările efectuate în contul liniilor de credit.
În luna iulie 2017, Hidroelectrica a distribuit acționarilor dividende aferente profitului obținut în anul 2016 în valoare de 1.036 milioane lei. Numărul efectiv de personal la 31.07.2017 era de 3.292 salariați. La 31.07.2017, producția totală de 8,768 TWh a fost obținută în cele 207 hidrocentrale în exploatare (inclusiv cinci stații de pompare cu rol energetic), având o putere instalată de 6.382 MW.”
Bogdan-Nicolae Badea a fost secretar de stat în Ministerul Energiei în 2015 şi a fost în consiliul de administraţie al Rompetrol Rafinare. Anterior, Badea a fost director de dezvoltare în Electrica şi, în paralel, membru al boardurilor Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, în perioada august 2007 – februarie 2009, când Ministerul Economiei a fost condus de Varujan Vosganian şi Adriean Videanu. Ulterior, Badea a condus o firmă de consultanţă în implementarea proiectelor de energie regenerabilă. A revenit la Ministerul Economiei în 2013, odată cu liberalul Varujan Vosganian, coordonând companiile de stat din industria minieră şi de apărare. A numit pe 6 iulie 2017, în funcţia de preşedinte al Directoratul Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai mare companie aflată încă în portofoliul statului. În acelaşi timp, au fost aleşi doi noi membri, Marian Bratu şi Mihai-Val Zdru.
Badea a fost anterior manager al Departamentului Management de Proiect în cadrul Directiei Investiţii în cadrul Hidroelectrica, iar Marian Bratu a condus Departamentul Mentenanţă, ambii având expertiză în activitatea de investiţii, producţie şi mentenanţă a societății.
Cum vede Badea prezentul și viitorul Hidroelectrica?
Într-un recent și amplu interviu dat pentru Bursa.ro, vâlceanul a declarat: „ Hidroelectrica a fost preluată având o situaţie sigură din punct de vedere financiar, însă cu o serie de chestiuni de a căror rezolvare depinde felul în care compania se va dezvolta pe viitor. Pornind de aici am stabilit priorităţile noii echipe a Directoratului, iar acestea sunt: implementarea unui management strategic care să conducă la dezvoltarea durabilă a societăţii, utilizarea eficientă a resurselor hidroenergetice în vederea maximizării producţiei şi menţinerea unui nivel ridicat al profitului; asigurarea unei disponibilităţi ridicate a capacităţilor de producere a energiei electrice, în condiţiile funcţionării în siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor din amenajările hidroenergetice ale Hidroelectrica; identificarea urgentă a unor soluţii viabile pentru investiţiile istorice cu funcţiuni complexe aflate în gestiunea societăţii; urgentarea reorganizării SSH Hidroserv SA şi redresarea financiară a acesteia; implementarea principiilor de guvernanţă corporativă şi nu în ultimul rând, consolidarea dialogului cu partenerul social. (…)
„Pentru anul 2017, Hidroelectrica şi-a propus realizarea unui volum de investiţii în valoare de 472.392 mii lei, finanţat integral din surse proprii. Din aceste sume, pentru dezvoltare urmează să fie alocaţi 261.997 mii lei, pentru retehnologizare – 107.690 mii lei, iar pentru mentenanţă cu capitalizare – 77.194 mii lei. De asemenea, către zona de dotări şi utilaje independente va merge suma de 25.511 mii lei. Construcţia Programului de Dezvoltare Retehnologizare al Hidroelectrica pentru anul 2017 s-a făcut având în vedere câteva direcţii principale. Mă refer aici la: Asigurarea de fonduri de investiţii pentru lucrările de bază în vederea realizării punerii în funcţiune a CHE Bretea, CHE Rastoliţa, CHE Dumitra şi CHE Bumbeşti, CHE Nehoiaşu II, în intervalul 2017-2020; – Elaborarea de studii şi expertize pentru stabilirea volumului de lucrări de continuare/conservare/abandon necesare la obiectivele de investiţii propuse în Programul de reorganizare SPEEH Hidroelectrica SA – iunie 2013: Mă refer aici la amenajările hidro-energetice Paşcani, Cosmeşti-Movileni, Borca-Poiana Teiului, Surduc-Siriu, Strei Subcetate (Bretea), Lac redresor Sebeş et. I, Lac redresor Sebeş et. II, Cornetu-Avrig, Făgăraş-Hoghiz, Dâmboviţa Clăbucet, Valea Sadului-Vădeni, Runcu-Firiza, Rastoliţa, Cerna-Belareca, Bistra-Poiana Mărului- Ruieni-Poiana Ruscă; – Derularea contractului pentru retehnologizarea CHE Stejaru; – Demararea contractării lucrărilor de retehnologizare CHE Vidraru, CHE Mariselu şi CHE Râul Mare Retezat; – Demararea şi derularea proiectelor de modernizare a hidroagregatelor din CHE Vaduri, CHE Călimăneşti, CHE Slatina, CHE Sasciori, CHE Remeti; – Contractarea şi începerea execuţiei lucrărilor pentru refacerea disipatorului de energie la CHE Porţile de Fier I. Vreau să precizez că la preluarea mandatului gradul de realizare pentru capitolul dezvoltare era de 20.33%, iar pentru cel de dezvoltare, de doar 4,50%, faţă de prognozatul din buget. Facem eforturi să recuperăm întârzierile pe această zonă. Sigur, au fost o serie de probleme de ordin intern care au condus la situaţia amintită anterior – şi aş vrea să subliniez aici lipsa de personal alocat acestei activităţi şi lipsa deciziei manageriale, însă au fost şi cauze externe. Hidroelectrica s-a confruntat şi încă se confruntă, spre exmplu, cu blocarea proceselor de obţinere a terenurilor necesare obiectivelor de investiţii prin declararea unor zone ca arii protejate, situri de interes comunitar Natura 2000 (SCI/ SPA/PN). Acest lucru s-a petrecut ulterior aprobării investiţiilor, astfel că ariile protejate se suprapun cu amplasamentul investiţiilor aflate deja în derulare la Rastoliţa, Racoviţa, Bistra – Poiana Mărului, Cerna – Belareca, Râul Mare Retezat pecum şi la amenajarea hidro-energetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti! De asemenea, Hidroelectrica a întâmpinat greutăţi în obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare emiterii autorizaţiei de construire în cazul proiectelor de Retehnologizare Vidraru, Retehnologizare Râul Mare Retezat, Mariselu, Brădişor precum şi la liniile de evacuare a puterii din CHE Bumbeşti şi CHE Dumitra sau la disipatorul barajului deversor SHEN Porţile de Fier I.”