„Frații în veci vor fi frați”: COSTEȘTIUL E GATA SĂ-ȘI AJUTE FRAȚII refugiați din Ostrița


Edilul Peștereanu speră că nu va fi cazul și războiul va ocoli Ucraina ca să-i poată invita din nou pe românii de lângă Cernăuți
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a anunțat recent pregătirile pentru eventualul val de refugiați ucrainieni care vor fugi din calea rușilor:
„Faptul că pregătim ceva nu însemnă panică pentru populație şi să nu creadă lumea că noi ştim sigur că se va întâmpla ceva. Noi acționam aşa cum acționează şi restul țarilor şi sperăm ca partea diplomatică va rezolva problema, în sensul în care să detensioneze această situaţie, să nu se ajungă întradevăr la un conflict. Dar noi avem obligația să ne pregătim. Deci da, avem primă linie de tabere temporare care poate fi instalată foarte rapid. Acestea au fost achiziționate din timp în ideea dacă la un moment dat vom avea un număr de sinitraţi care puteau să fie de la inundați sau de la altceva. Nu ne gândeam la acest scenariu. Dar pregătirea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă a fost în decurs de câţiva ani. Fiecare județ are o tabără în dotare şi este gândită pentru 200 de oameni la care se atașează o cantină. Sunt şi corturi pentru familii şi care urmează să fie instalate la nevoie. Altfel, să fie instalate din timp , nu intră în discuție”.
Înfrățită din primăvara lui 2018 cu localitatea Ostrița, Cernăuți, comuna vâlceană Costești este în fața unei test istoric:
„Suntem gata să-i primim pe toți, dacă e cazul, doar sunt frații noștri de sânge, nu din vorbe! Aici este casa lor, sunt bineveniți oricând, îi iubim, îi primim cu brațele deschise și noi avem datoria să le fim alături când le e mai greu. Totuși, îmi doresc pentru ei dar și pentru noi, să fie pace și să ajungă prin Costești în vizită, nu goniți din casele lor de invazia rușilor. Oricum, după ce va trece această criză, am de gând să-i invit oficial să revină în Costești”, anunță Toma Peștereanu, edilul PSD din Costești.

Istoria Ostriței

Ostrița este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). De anul trecut, prin unirea satelor Mahala, raionul Noua Suliță și Ostrița, raionul Herța are circa 12.000 locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța, pe malul râului Prut.
Localitatea Ostrița a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ostrița a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în germană Czernowitz).
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ostrița a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.
Începând din 1991, satul Ostrița face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.965 (324+2.641), reprezentând 91,97% din populația localității.

Posting....