După Unirea din 1859, Costeștiul a fost printre primele localități vizitate de Cuza
Puțini știu că Alexandru Ioan Cuza a trecut, la doar câteva luni după Unire, printre muntenii de sub Arnota. Fapt de mare mândrie locală în aceste zile de festivități și nu numai, datele sunt redate într-o carte apărută recent despre istoria acestor locuri fascinante: „Chiar în anul Unirii Principatelor, comuna Costeşti a primit vizita domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Districtele din nord-vestul Munteniei şi cele din Oltenia au atras atenţia lui Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu, fie în vederea apărării actului unirii, fie pentru consolidarea statului român modern prin înfăptuirea unor reforme sociale, administrative, politice şi culturale. La 17 iunie 1859, Cuza, însoţit de Ministrul Afacerilor Străine, Scarlat Fălcoianu şi de Ministrul de Război şi cap al armatei din Ţara Românească, Alexandru Dimitrie Macedonski, a plecat prin câteva districte de munte şi «România Mică». Cu acest prilej, Cuza a vizitat în ordine, localităţile: Târgovişte, Găeşti, Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Rm. Vâlcea, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Bistriţa, închisoarea din Mănăstirea Arnota, Horezu, Tg. Jiu, Turnu Severin, Craiova, Slatina, Caracal şi Turnu Măgurele, înapoindu-se la 30 iunie în Bucureşti. Scopul vizitei lui Cuza prin ţară a fost «pentru a mobiliza resursele umane necesare completării puterii armate», pentru a vedea «starea de spirit a maselor populare», exprimată printr-o primire entuziastă ce i s-a făcut pretutindeni, deşi se dăduseră dispoziţii să nu se organizeze manifestaţii publice cu acest prilej. Cu această ocazie, Cuza a luat şi petiţii de la oameni” (Vremea lui Cuza – Monografia istorico-etnografică a comunei Costești – județul Vâlcea, autor Nicolae St. Făulete).