Din acest an, tarife noi și majorate pentru biletele la muzeele Vâlcii: I.G. Duca, de două ori mai scump decât Bălcescu…
• Complexul Muzeal de la Măldărești are cea mai piperată intrare dintre toate instituțiile de profil din tot județul în vreme ce reședința vâlceană a pașoptistului poate fi vizitată la jumătate din acel preț
Începând cu data de 20 ianuarie 2020, nivelul taxelor și tarifelor care se vor aplica în cadrul Muzeului Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” a fost majorat. Astfel, pentru a vizita Complexul Muzeal Măldărești trebuie să știți că biletul individual pentru adulți a ajuns la 10 lei, pentru grupuri de elevi și studenți sau pensionari, el costă 7 lei.
Muzeul de Istorie, Casa Memorială „Anton Pann”, Muzeul de Arheologie și Carte Bisericească Gh. Petre Govora, Muzeul Satului Vâlcean și Muzeul de Artă vor avea același nivel al prețurilor de intrare: 6 lei pentru adulți, 5 lei pentru grupuri de elevi/studenți și 4 lei pentru pensionari.
Curios de mare este diferența de preț dintre Complexul Muzeal Măldărești și Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”, la acest din urmă muzeu intrarea pentru 2020 rămânând la nivelul de 5 lei pentru adulți și 4 lei pentru grupuri sau pensionari.
Complexul Muzeal de la Măldărești cuprinde Cula Greceanu, Cula I. Gh. Duca și Casa Memorială I. Gh. Duca. Fiecare culă este formată din pivniță, parter și două etaje, având pridvoare din care, pe vremuri, se putea vedea până-n depărtare, pe vale. Interioarele au rămas aproape neschimbate, înăuntrul lor găsindu-se mobilă veche, obiecte vestimentare, paravane, sobe zidite după modelele timpului și obiecte de uz casnic.
Cula Greceanu cuprinde elemente în stil brâncovenesc. A fost deschisă spre vizitare abia în 1956, când a fost transformată în muzeu. A găzduit mulți actori, în timpul filmării unor scene din filme, ultimul fiind Aferim, al cărui regizor a câștigat „Ursul de Argint” la Festivalul de Film de la Berlin.
Cula Duca datează din 1812 și este ridicată de Gheorghiță Măldărescu, fiul lui Gheorghe Măldărescu, ctitorul Culei Greceanu. Din 1962 a intrat în posesia statului și a fost transformată în muzeu între anii 1966-1967, când a fost și restaurată. În 1910, I. Gh. Duca, atras de zona Măldăreștilor încă de pe vremea când activa ca judecător la Ocolul Horezu, aflând că cele două cule erau nelocuite, a cumpărat cula construită de Gheorghiță Măldărescu și a construit lângă ea o casă de vacanță. Casa are dimensiuni neașteptate, fiind construită între 1910 și 1912. În interior se găsesc obiecte rare, de bun gust, care au aparținut primului ministru al țării, I. Gh. Duca. Curtea și terasele din apropiere sunt amenajate cu băncuțe, mese și obiecte din ceramică de Horezu.
Memorialul „Nicolae Balcescu” este un complex muzeal unde sunt organizate două expoziţii, una dedicată familiei – înaintaşi şi urmaşi – şi alta dedicată lui Nicolae Bălcescu. În afară de conacul construit în stil brâncovenesc cu influenţe gotice şi renaşcentiste, vizitatorii mai pot vedea biserica de lemn din Gâltofani, monument istoric strămutat aici în 1974, două expoziţii de artă contemporană – lucrări executate în cadrul taberelor de pictură organizate aici – şi parcul conacului.
Piatra de temelie a Conacului Bălcescu a fost pusă în 1828 de către Iancu Bălcescu și Zinca (mama lui Nicolae Bălcescu). Ulterior, conacul a trecut prin mai multe transformări până la înfățișarea de astăzi. În 1907, s-au executat lucrări ample de reconstrucție, prin dublarea clădirii, iar începând cu anul 1913 i s-a adăugat foișorul tip culă. Cele mai ample lucrări au fost executate în perioada interbelică de către strănepotul de frate al lui Nicolae Bălcescu, Radu Mandrea, între anii (1936-1939), atunci când s-a construit etajul, întregind conacul la forma din zilele noastre. La sfârșitul deceniului cinci al secolului trecut, proprietarul conacului, Radu Mandrea, nepotul lui Barbu pe filiaţie directă, se hotărăște să doneze, statului român, conacul pentru crearea unui aşezământ ce va purta denumirea de „Căminul Nicolae Bălcescu”.
Nicolae Ceaușescu a decis ca destinația edificiului să fie schimbată în muzeu
Timp de douăzeci de ani, până în 1968, conacul a avut destinaţia de „loc de odihnă şi de creaţie” pentru scriitori şi artişti. Aici au venit şi au creat mari scriitori (ex. Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu). În 1966, în urma vizitei unei delegații oficiale, condusă de fostul şef al statului comunist, Nicolae Ceauşescu, acesta a luat hotărârea ca destinaţia „Căminului Nicolae Bălcescu” să fie schimbată în muzeu.
Conacul are o structură arhitectonică ce îmbină stilul gotic cu cel brâncovenesc, utilul cu armonia. Inaugurarea expoziţiei de bază, la 1968 a adus în reţeaua muzeală o instituţie de suflet care va înscrie împliniri de seamă în planul cercetării şi valorificării patrimoniului cultural naţional. În perioada 1968-1991, Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” a funcţionat în subordinea Muzeului Judeţean Vâlcea. În 1991, muzeul a primit personalitate juridică proprie, devenind Memorialul „Nicolae Bălcescu”.
Astăzi, în interioarele Conacului Bălceștilor este organizată expoziția de bază, structurată pe două componente: primele patru săli zugrăvesc atmosfera boemă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, următoarele patru, prin panouri și vitrine oglindesc mărturii despre memoria revoluționarului Nicolae Bălcescu.