De la opaiţ, la iluminatul electric (scurt istoric) (2)


biserica_catolica_valceaÎncepând cu anul 1833, locuitorii oraşului erau obligaţi să contribuie cu bani la aprovizionarea cu materialele necesare la iluminatul oraşului, aşa cum reiese din Dosarul 9/1833 din mai 5 (2).

Aprovizionarea cu lumânări de seu, se făcea cu greutate şi de multe ori cu preţuri ridicate din lipsa celor care le executau. În multe dosare, se găsesc informaţii în care este pre­zen­tată activitatea depusă de admi­nis­traţia oraşului de a găsi lumânări cu preţ mai scăzut, cum reiese din Do­sa­rul 45/1842, noiembrie 22 şi unele din măsurile pe care le luau în ce priveşte aprovizionarea îndestulătoare cu lu­mâ­nări de seu, cum informează Do­sa­rul 50/1843. Ca şi în alte oraşe din Ro­mâ­nia, în Râmnic, se trece la ilumi­natul de noapte cu felinare. Se face încă un pas în modernizarea oraşului, la 7 februarie 1848, în oraş, se trece la am­plasarea felinarelor pentru lumi­na­rea străzilor pe timp de noapte. De asemenea, se organizează paza pe timp de noapte a oraşului, precum şi mun­ca de curăţire a felinarelor şi între­ţinerea luminii pe timp de noapte, aşa cum este prezentată această activitate în Dosarul 103/1848 din 7 februarie.

Ajungem în anul 1865, an în care în Râmnic, se ia iniţiativa de a se in­tro­duce iluminatul cu gaz aerian a ora­şu­lui. Din punct de vedere istoric, se pare că la Râmnic, această iniţiativă de iluminare cu gaz se face cu doi ani înaintea Bucureştiului, care abia în anul 1867 introduce iluminatul cu gaz aerian.

În Dosarul 327/1865 iunie 23, se găsesc detalii de organizare cum sunt la p. 45-46. Documentele întocmite pentru iluminare şi p.11-12 ce cum­părături erau necesare să se facă, pentru ca în p.53 să se specifice modelele de lămpi de cumpărat în funcţie de locul de amplasare al lor.

Din Dosarul 419/1867 ianuarie, aflăm ce cheltuieli sunt făcute atât cu introducerea lămpilor de gaz pentru iluminarea oraşului pe timp de noapte cât şi ţinerea lor aprinse de cum se înserează până spre dimineaţă.

În anul 1869, în Râmnic, erau am­pla­sate 61 de lămpi arzătoare pentru iluminat şi se plătea pentru aprin­ză­toare pe o lună suma de 117 lei noi şi 50 de bani. Primăria urbei Râmnicului face cunoscut, prin ordin dat casierului să urgenteze cumpărarea cu preţuri cât mai reduse cele necesare pentru iluminatul străzilor oraşului pentru o lună. Au fost cumpărate următoarele materiale: sticle lampă – 25 de bani, cotul de fitil – 30 de bani, duzină de chi­brituri – 45 de bani, la aceste preţuri au fost achiziţionate: 100 sticle lampă, 60 coturi de fitil, 10 duzini de chibrituri, un butoi de 14 vedre de gaz necesar pen­tru iluminatul oraşului, costul lor fiind de 77 lei, Dosar 846/1874, februarie 16.
CONTINUARE…