De la opaiţ, la iluminatul electric (scurt istoric) (1)

În articolul de faţă, vom încerca să facem o retrospectivă a iluminatului electric în Râmnicul Vâlcii.

La începuturile civilizaţiei, focul era singurul izvor de lumină la care omul mai lucra ceva în cursul nopţii. La multe populaţii cu istorie scrisă şi nescrisă, focul este socotit sacru. Fata care întreţinea acest foc sacru trebuia să rămână nemăritată, ca vestalele feciorelnice din Roma.

Potrivit legendei, Prometeu este ti­ta­nul care a furat zeilor focul şi l-a adus pe Pământ, dăruindu-l oamenilor şi contribuind astfel la dezvoltarea meş­teşugurilor. Cu timpul, s-au inven­tat şi alte surse de lumină, folosindu-se diferite substanţe, care, prin aprin­dere, să dea lumină.

La început, a fost opaiţul în care lumina era produsă de un fitil introdus într-o substanţă grasă. Opaiţele din pe­­rioada glaciară au servit drept mo­del opaiţelor cu ulei din Pompei şi Roma (1).

După opaiţ, lumânarea de ceară, stea­rină sau parafină a fost folosită până când lampa de petrol a început să înlocuiască lumânările. De la lampa cu petrol, s-a trecut apoi la lampa electrică cu arc.

În anul 1812, Humphrey Davy (1778-1829), chimist şi fizician englez, a inventat lumina electrică cu arc (Dic­ţionar cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale, Ed. Ştiinţifică şi enciclo­pedică, Bucureşti, 1979, pag.282).

În Râmnic, până spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, uliţele oraşului nu erau luminate deloc pe timpul nopţii, de felinare nici nu se pomenea. Şi la noi, ca şi la alte aşezări omeneşti, cum se făcea noapte, întunericul şi tăcerea puneau stăpânire peste oraş.

În faţa porţilor unor case boiereşti cum erau ale Lahovarilor, Oromolu, Olănescu, Slăvitescu, Munteanu, Te­me­lie şi alţii, se afla câte un şomoiog de cânepă îmbibat cu păcură care mai lumina cât de cât uliţa în faţa casei.

Odată cu secolul al XIX-lea, încet, încet, începe şi la Râmnic a se lumina străzile principale, la început, cu lu­mânări de seu, ceva mai târziu au fost folosite felinare, amplasate din dis­tanţă în distanţă. Acum încep să apară o mulţime de informaţii documentare cu privire la organizarea activităţii serviciului administrativ de iluminat public.

Introducerea Regulamentului Or­ga­nic, în iulie 1831, în Ţara Româ­neas­că, îmbunătăţeşte organizarea ad­ministrativă în oraşe.

La Râmnic, conducătorii oraşului erau obligaţi să folosească felinare pen­tru iluminatul oraşului noaptea, „Fe­­li­­narele erau puse la răspântiile cele mai importante, în faţa unor clă­diri mai importante, a unor prăvălii şi hanuri”.

CONTINUARE…