Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” – catedrală a cărții
Realitatea de zi cu zi confirmă că Biblioteca din Râmnicu Vâlcea, de la nr. 26, de pe strada Carol I, este a doua noastră casă. Ca și în vremea lui Pericle anticul, ea este cel mai important centru de informare publică și locul unde se organizează cele mai mari evenimente cu cartea și iubitorii de carte, dar și principalul actant al unor multiple manifestări culturale în domeniul popularizării cărții, artei culorii, muzicii, fotografiei etc. Numărul mare de cititori, marea majoritate din rândul tineretului școlar, numeroasele manifestări de valoare derulate aici săptămână de săptămână ne vorbesc despre dăruirea bibliotecarilor, în frunte cu o directoare recomandată de o înaltă competență și spirit mereu novator, prof. Sanda Augustina Constantinescu – laolaltă arzând de această nobilă meserie, modelatori de caractere, fiecare știindu-și rostul în această uriașă catedrală vâlceană a cărții.
Am făcut acest scurt preambul pentru a marca, într-un mod sugestiv, suita de manifestări din această toamnă cu rod bogat în plan spiritual. Numai în ultima săptămână, aici și-au dat întâlnire sute de iubitori ai cărții, care „au botezat”, să zic așa, cărți de o valoare ale unor valoroși scriitori. Despre una din aceste întâlniri voi relata în rândurile care urmează.
Betta revine și se prezintă vâlcenilor cu reale valori editoriale
După întâlnirile cu cititorii și scriitorii din Rm. Sărat( 20 septembrie, în cadrul Festivalului Internațional de Creație Literară„Titel Constantinescu)și de la Târgoviște (4 octombrie, la Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu”) a urmat a treia ediţie „EDITURA BETTA SE PREZINTĂ” de la Urziceni (11 oct. la Centrul cultural „C.Țoiu”), a XII-a la Râmnicu Vâlcea (7 noiembrie, de la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”), a VII-a de la Craiova ( 8 noiembrie, de la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”). Periplul editurii bucureștene Betta, cu tolba plină cu cărți, va continua și în zilele următoare. Pentru a doua oară se va întâlni cu cititorii teleormăneni la Alexandria, în 15 noiembrie, la Biblioteca Județeană „Marin Preda”, în cadrul prestigioasei manifestări Zilele Bibliotecii. Turneul lansărilor de toamnă al Editurii Betta se va încheia în București, pe 20 noiembrie, ora 15.00, la Târgul Internațional „Gaudeamus, Carte pentru Tineret”, care se va deschide la Romexp. În Pavilionul central, în spațiul de evenimente 7.7.0., Betta va lansa volume de versuri, proză și critică literară aparținând scriitorilor Emil Lungeanu, Gabriela Banu, Aureliu Goci, Maria Toma, Nică Lupu, Constantin Kapitza, Paula Romanescu, Eliza Roha. Totodată, scriitorul Ioan Barbu va prezenta recentele sale apariții editoriale, romanele „Vulturul albastru” (Editura Destine Literare, Montreal-Canada, și ”Clopote în lacrimi”, apărut la Editura eLiteratura, din București.
La Rm. Vâlcea, cele mai recente cărți ale Editurii Betta s-au bucurat de un mare succes,ca de fiecare dată. Nici nu se putea altfel, de vreme ce au fost prezenți scriitori din elita condeierilor bucureșteni – Emil Lungeanu, Gabriela Banu, Aureliu Goci și Eliza Roha – în fața unui numeros public, între care și un număr însemnat de tineri militari de la Centrul de instruire în Geniu „Panait Donici” din Rm. Vâlcea (felicitări comandantului, ca și organizatorilor!). Manifestarea a fost moderată, cu verva și profesionalismul care îi sunt cunoscute, de directorul Editurii Betta, dl Nicolae Roșu. Criticul și istoricul literar, prof. univ. dr. Aureliu Goci s-a prezentat în faţa cititorilor cu volumul „Poeți români la frontiera mileniilor”, o carte care sistematizează fenomenul poetic românesc (direcții și tendințe) din perioada de după evenimentele din decembrie 1989. „Cronologic, nu și estetic, cred că se poate vorbi nu doar de o descentralizare a fenomenului cultural, ci chiar de pulverizarea inițiativelor estetice”, sublinia autorul. Gabriela Banu, cunoscuta traducătoare în limba română a operei celebrului scriitor brazilian Paulo Coelho (ultima sa traducere, Alchimistul, este socotită unul dintre cele mai importante fenomene literare ale secolului XX), s-a prezentat la Rm. Vâlcea ca debutantă în nuvelistică, volumul „Tabloul cu femei” fiind bine primit de cititori, autoarea fiind percepută ca model de „seducție a profunzimii intelectuale și a misterului feminin”, cum preciza prefațatoarea cărții, romanciera Eliza Roha.
Cunoscutul dramaturg, poet, romancier, eseist, critic și istoric literar Emil Lungeanu, s-a prezentat în fața cititorilor cu patru cărți, recoltă bogată a acesti toamne: „Omul exotic, odiseea literară a Hannei Bota” (ediția a doua revăzută și adăugită), „Jurnalul lui Henry Wilde” (ediția a treia) , „Jocul ”, roman, „o carte despre agresiunea mass-media asupre individului, transformarea lui într-un criminal…un joc electronic care are un premiu, te subjugă și-ți creează dependență, ajungând până la manipularea subtilă, incitare la crimă.” (Radu George Serafim). A patra carte prezentată cititorului vâlcean de Emil Lungeanu a fost un original „Raport la Congresul al XV-lea. Rolul criticii și autocriticii în literatura contemporană. Eliza Roha „un Cezar Petrescu feminin” al romanului de azi”. Scriitorul, de-a lungul cărții, face o pledoarie inedită și plină de învățăminte de la „tribuna” celui de-al cincisprezecelea Congres al Partidului Criticist Român. Este „o uluitoare și ingenioasă manieră de a face critică literară constructivă”, cum scrie Ion Roșiuru. Despre autor și cărțile sale a vorbit prof. dr. Ion Soare, numindu-l un scriitor de cursă lungă, erudit și inovator, un strălucit mânuitor al cuvântului. Prin scrierile prezentate și de această dată în Vâlcea, Emil Lungeanu confirmă faptul, spus cândva de prozatorul, traducătorul, criticul și istoricul literar Henri Zais, că avem de-a face cu un autor european, o mare șansă pentru literatura română de astăzi.
Scriitoarea Eliza Roha, cunoscută vâlcenilor ca autoare a unor celebre cronici ale societății românești din ultimii 70 de ani (exemplu tetralogia romanească „Fata din pomul cu mere”, un „imn de slavă al dragostei filiale”), a lansat de această dată un roman despre cazuismul feminin, „Teodora”. Emil Lungeanu, în intervenția sa, a numit-o pe Eliza Roha, între romancierele de azi, ca „un caz rar de înmulțire a pretextelor de ascuțire a condeiului prin exerciții de diversitate scripturală – eseuri, memorialistică, schițe, povestiri, basme pentru copii, versuri, teatru” și, bineînțeles, romane, „Teodora” fiind unul scris în genul Henriette Yvonne Stahl, prototip al personalității feminine ieșite din comun.
Întâlnirea de la Bibliotecă cu Editura Betta s-a transformat într-o reuniune culturală de înaltă ținută, într-un adevărat dialog dintre cititori și scriitori cu o suită de cărți foarte bune.