Autismul, în prim plan

Joi, 26 mai 2011, ora 17.00, la Biblioteca Județeană „Antim Ivirea­nul” (Sala Universitarilor), va avea loc întâlnirea de lucru din cadrul Pro­iectului Grundtvig-ETOK (Edu­ca­­ţie pe tot parcursul vieţii), cu par­ti­ciparea părinţilor copiilor cu autism și a terapeuţilor în vederea stabilirii unei întâmpinări legislative în be­ne­ficiul copiilor care pot urma cursurile școlii de masă. Autismul este o tul­burare neurobiologică de dezvol­ta­re ce se caracterizează prin întâr­zie­rea ori afectarea a 3 arii prin­ci­pale: relațiile sociale, comunicarea și interacțiunea logică cu mediul. Se manifestă fie încă de la naștere, fie la vârsta de 18 luni – 2 ani a copi­lu­lui, putând fi diagnosticat de foarte timpuriu. Un copil cu autism poate realiza relații spontane afective și poate avansa pe scara dezvoltării sale, cu condiția ca mediul său sem­­ni­ficativ să-i poată oferi opor­tunități sociale adecvate profilului său unic de dezvoltare. Autismul pare a avea o agregare familială, sugerând existența unui factor ge­netic. Deoarece persoanele cu autism pot avea o multitudine de ma­nifestări, variind de la individ la in­divid, oamenii de știință cred că sunt implicate mai multe gene. Cer­cetările care sunt în derulare au ca scop identificarea acestor gene. Unii experți consideră, de aseme­nea, că factorii de mediu pot avea un rol în apariția autismului și, deși, ei au studiat mai mulți astfel de factori, printre care ar fi vaccinurile, nu au găsit până în prezent o cauză clară. Cercetările imagistice ale creierului persoanelor cu autism au identificat anomalii în anumite zone cerebrale, inclusiv în acelea res­pon­sabile de emoție și de relațio­narea socială. Alte studii sugerează că persoanele cu autism au niveluri crescute ale neurotransmitatorului numit serotonină, o substanță chimică despre care se știe că trimite mesaje in interiorul creie­rului. Totuși, aceste studii sunt preli­minare și în prezent se desfășoară cercetări pentru a se explica modul de afectare a creierului în autism.