Anuarul statistic 2013 confirmă: România, vedetă în topul Uniunii Europene
Deşi nu seamănă deloc cu un roman care să fie lecturat cu răsuflarea tăiată, mărturisesc că am citit cu aceeaşi curiozitate Anuarul statistic 2013 pe care l-am primit săptămâna trecută şi care a reuşit, prin datele prezentate, să-mi suscite mare interes. Din cuprinsul uriaşului volum întins pe 725 de pagini am reuşit să-mi fac o imagine aproape completă asupra a ceea ce a însemnat anul 2013 pentru România.
Subsumate unei prime concluzii, cifrele statistice demonstrează că ţara noastră a fost, în 2013, lider de necontestat pe ansamblul Uniunii Europene la indicatorul de evoluţie pozitivă a economiei, domeniu care a înregistrat o creştere peste orice estimări, cu 3,5%.
Cel mai important indicator din economie, anume producţia industrială a atins în anul de referinţă 2013 un spor brut de 7,8%, vârf de lance ajungând pentru prima dată, după 23 de ani, industria prelucrătoare. La polul opus, singura ramură care a rămas în urmă a fost cea a construcţiilor, unde minusul anual a stagnat la 1,6%.
Una dintre cele mai importante ţinte pe care Guvernul Ponta a reuşit s-o atingă, în anul 2013, a fost cea a deficitului bugetar care n-a sărit peste 2,5% din PIB, respectându-se în felul acesta promisiunea făcută cu un an în urmă faţă de FMI şi Comisia Europeană.
Exporturile au fost un excelent factor de creştere a economiei româneşti, sporul din 2013 fiind de 10% faţă de anul precedent, ceea ce a însemnat un maxim istoric.
Recuperări – e drept, nu spectaculoase – s-au înregistrat şi în atragerea capitalului străin direct, indicatorul respectiv ajungând, până la sfârşitul anului trecut, la 2,7 miliarde euro, în creştere cu aproape 27% faţă de anul anterior. De asemenea, datorită întreprinzătorilor care au derulat proiecte pe structura Programelor europene, economia românească a reuşit să atragă 2,8 miliarde euro finanţări nerambursabile, fapt ce reprezintă, la rândul său, un record absolut pentru tot ciclul bugetar european din perioada 2007 – 2013. Şi tot record absolut a fost şi în ceea ce priveşte controlul asupra inflaţiei care n-a depăşit 1,55%, el fiind cel mai mic din 1990 şi până astăzi.
O contribuţie determinantă la creşterea economiei a adus-o agricultura, sector a cărui valoare brută a sporit cu 23%, faţă de 2012. Remarca economiştilor şi a altor specialişti este aceea că agricultura anului 2013 a fost o veritabilă vedetă a economiei româneşti, mai ales, dacă o raportăm la cele 18,5 miliarde euro cât au însumat afacerile totale, dar şi la faptul că, în anul de referinţă, ea, adică agricultura, a reuşit să acopere aproape 7% din PIB. Cerealele, plantele furajere şi zootehnia au reprezentat motoarele de creştere care au contribuit cu 11,2 miliarde euro la totalul încasărilor din agricultură.
Pentru ca acest sector al economiei naţionale să nu rămână dependent de condiţiile meteo, mai ales de secetă, Guvernul Ponta şi-a propus să pună în mişcare un mare proiect de infrastructură prin investirea, în următorii ani, a câtorva miliarde euro pentru construcţia canalului Siret – Bărăgan care va permite să se realizeze un salt spectaculos în dezvoltarea sistemului naţional de irigaţii.
Pe temeiul acestor rezultate, se poate lesne contura şi o prognoză pentru 2014, an în care se estimează că investiţiile publice se vor dubla, urmând să atingă o pondere de 6% din PIB, mai ales, pe seama finanţării preponderente din fonduri europene. România va continua să se mişte pe o economie nouă stimulată şi de deciziile luate în profil teritorial de către autorităţile locale, dar şi de penetrarea mai curajoasă a unor pieţe din ţări emergente, efectul urmând să se vadă în pozitivarea balanţei comerciale şi în consolidarea poziţiei noastre în lume. Personal, cred că avem suficiente motive să fim optimişti şi încrezători.
dr. ing. Ion CÎLEA,
preşedintele Organizaţiei Judeţene Vâlcea a PSD